De pe platourile montane pe povarnisurile mai abrupte se desprind din cand in cand mase uriase de zapada care aluneca ori se rostogolesc la vale,marindu-si pe parcurs volumul, greutatea si viiteza care cresc mai ales atunci cand odata cu desprinderea lor din loc intervine insolatia! Oamenii de munte rezerva apelativul de avalansa sau lavina tuturor miscarilor de zapada sau de gheata de mai mari proportii.
Cu forte dinamice ale naturii, avalansele, au un mecanism de declansare brutal din impulsuri variate, prioritatea fiind acumularea in covorul de zapada, rezistenta acestuia, structura ca si vanturile, temperatura considerandu-se ca avand un rol secundar, dar cu importanta in caderile mari de precipitatii solide!
Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice, cea mai neasteptata si cea mai spectaculoasa rezultata din actiunea directa a fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru instabil si cu o slaba coeziune in adancime!
In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de frecare static, dar si unghiul de frecare cinetic, desigur mult mai slab, care poate sa scada pana la 14 grade C pentru zapada pufoasa si nu depaseste 27 de grade C pentru zapada umeda, tasata.Totusi zapada nu se poate scurge pe pantele a caror unghi cu orizonatala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare statica, dar o data pusa in miscare intr-o cauza oarecare, pleaca la vale, rupand coeziunea si antrenand prin energia eliberata de travaliul gravitatiei, care este supererior travaliului de frecare interna si masele de zapada alaturate! Coborand de-a lungul pantelor, avalansele smulg arbori, bucati de roci si material mobil pe care le depun la sfarsitul cursei lor intr-o gramada confuza de daramaturi! In Alpi apar cu zecile in fiecare an, in orice anotimp si fara ca sa urmareasca permanent acelasi culoar pe versantii muntilor! In Carpati, drumul avalanselor se vede de departe pe coasta muntelui, marcat de arborii culcati la pamant. Cu toate masurile de precautie, nu se poate spune ca a trecut o iarna in care avalansele din Bucegi, Fagaras, Paranf, Retezat sa nu fi facut victime!
Tipuri de avalanse:
1. Avalanse uscate de zapada prafoasa:
- se produc in mijlocul iernii cand zapada este proaspata, nebatuta de vant, fara mare coeziune in primele zile ale caderii ei! Cauza principala a acestor tipuri de avalanse consta intr-o supraincarcare datorata precipitatiilor solide foarte bogate si in timp foarte scurt, cum a fost cazul cu catastrofele care au atins regiunile ST. Gothard ( Alpi) la 20 ianuarie 1951.
2. Avalansele in placi sau de rostogolire
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
