Alpii elvețieni

Maiestuoşii Alpi trec peste graniţele a şase ţări. În inima acestui impunător masiv se află Mont Blanc (4.810 m) cel mai inalt munte al Europei iar Dufourspitze (4.634 m) cel mai inalt al Alpilor Elvetieni împins spre cer de uriaşa forţă a scoarţei pământului, într-o perioadă când aceasta sa ridicat şi sa încovoiat.

Alpii se desfăşoară arcuit între marea Ligurica, şi Câmpia Panonică, pe o lungime de peste 1200km lăţimea, lor variază între 125-265km, fiind mai mare în compartimetul estic. Pasul Altare îi separă de Apenini pasul Vrata formează limita spre Alpi Dinarici, iar bazinul Vienei spre Carpaţi. Înălţimea lor maximă atinge 4810m în vârful Mont Blanc dar vârfuri de peste 4000m sunt frecvente mai ales în Alpii de Vest (Grand Paradiso 4061m Monte Rosa 4634m, Matterhorn 4505m Aletschhorn 4195m Jungrafu 4166m Finsteraahorn 4275m).

Alpii Elvetieni se invecineaza in sud-vest cu Prealpii Savoiei in sud cu Alpii Valezi si Retici iar in est cu Alpii Bavariei

Structural Alpii se caracterizează printr-o simetrie accentuată având în centru o zonă cristalină, şisturi cristaline, granite, gnaise iar pe flancuri o zonă sedimentară. Cea de la exteriorul arcului cuprinde formaţiuni mezozoice şi terţiare, iar zona de pe latura sudică doar mezozoice. La structură se adaugă şi mici iviri vulcanice terţiare, localizate la sud de lacul Como. Lanţul alpilor este de vârstă recentă terţiară. Principala fază orogenică sa produs în Oligocen, când a fost cutată zona internă dar mişcările tectonice au continuat şi în neogen, încreţiind zonele prealpine generând inflexsiuni transversale şi mici bazine tectonice în Alpii de Est.