Alimentarea cu apă a Sighișoarei

Municipiul Sighişoara beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică în partea centrală a României, fiind situat în culoarul Târnavei Mari. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 46º 12’ 38” latitudine nordică şi 24º 46’ 40” longitudine estică.

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Sighişoara este situat într-o zonă colinară în cadrul Podişului Târnavelor. Micromorfologia îi conferă Sighişoarei rolul de poziţie cheie pe valea Târnavei Mari. Pe o suprafaţă neomogenă topografic, se ridică Dealul Cetăţii (475m) de pe care “coboară” oraşul, întinzându-se dinspre N - V spre S - E.

Dealul Cetăţii, încoronat de cetatea medievală este înconjurat de alte dealuri mai înalte aşezate ca un imens amfiteatru natural: spre Nord Dealul Gării (528m), spre Vest Dealul Stejăriş (524 m), spre Sud Dealul din Mijloc (511 – 603 m), iar spre Est Dealul Brădet (524 m).

Dispoziţia vetrei oraşului se face pe câteva nivele de altitudine - între 350 m pe lunca Târnavei Mari şi 475 m pe Dealul din Mijloc.

Diferenţa de înălţime în zona oraşului de la nivelul Târnavei este de aproximativ 125 m, astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari.

CLIMA

Sighişoara, prin poziţia sa, se încadrează în sectorul de climă temperat – continentală moderată, prezentând câteva particularităţi, în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai coborât al Târnavei Mari, care influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor, conducând la inversiuni de temperatură, frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor pe culoar.

Temperatura medie anuală este de 8,2º C, amplitudinea medie termică este de 22º - 23º C.

Temperatura maximă absolută a aerului la Sighişoara a fost de 38,1º C, iar minima absolută de 32,2º C.

Precipitaţiile medii anuale se înscriu între 650 - 700mm. Umezeala atmosferică este destul de mare (78% anual). Ploile torenţiale nu au un caracter prea accentuat, inversiunile termice fiind destul de frecvente perimetrul oraşului, deşi valea Târnavei Mari mai atenuează din intensitatea acestuia. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul NV, favorizate de orientarea generală a reliefului şi în special de orientarea culoarului Târnavei Mari.

RESURSELE PRIMARE ŞI SECUNDARE

Sursa principală de alimentare cu apă a municipiului Sighişoara este Râul Târnava Mare, resursele de apă din subteran fiind nesemnificative. Râul Târnava Mare serveşte ca sursă pentru apa potabilă şi industrială, atât pentru Sighişoara cât şi pentru localitatea Albeşti.

Terenurile de pe teritoriul municipiului sunt constituite din complexe marnoase - argiloase, gresii, nisipuri, intercalate cu depozite pluvio - deluviale. Sub această cuvertură, pe lunca Târnavei Mari şi pe Valea pârâului Şaeş, se află un strat de pietriş şi nisip, purtătorul unui strat acvifer.

Apele subterane sunt cantonate în depozite cu capacităţi de înmagazinare şi permeabilitate diferită. În zonă au fost puse în evidenţă şi ape de mare adâncime în formaţiunile de cuvertură, ape care se manifestă ascensional, subartezian. Stratul acvifer captiv este exploatat ca apă subterană sub presiune, prin intermediul unor foraje executate de la adâncimea de aprox. 70 m.

Aceste foraje au fost executate în lunca Târnavei Mari la Sighişoara pe malul stâng în zona stadionului municipal, în cartierul Târnava II şi pe malul drept în zona Siechoff pe strada Clujului.

În domurile gazeifere au fost identificate de către geologi ape de zăcământ la Hetiur la adâncimea de 2030 m, considerate ape clorurate.

Cele mai vechi resurse ale subsolului, care au fost exploatate, sunt argilele şi produsele balastiere. Exploatarea de argilă şi de marnă se află în partea de NE a oraşului la SC SICERAM2 SA. Produsele de balastier sunt exploatate în cadrul unor amenajări nepermanente în amonte şi în aval de Sighişoara. Cea mai importantă este gazul metan. Exploatările au pus în evidenţă existenţa unui valoros dom de gaz metan, situat în partea de N a oraşului, pe Dealul Gării.

Pădurile înconjoară oraşul aproape în întregime dinspre N, V, S, SE. Fondul forestier este destinat atât producţiei de masă lemnoasă, cât şi unui complex de funcţiuni de protecţie şi cuprinde mai ales specii de foioase (stejar, fag).

ZONE EXPUSE RISCURILOR NATURALE ŞI ANTROPICE

Municipiul Sighişoara este situat într-o zonă cu gradul 6 de seismicitate. În zona Dealul Cetăţii (str. Ilarie Chendi, str. Anton Pann) au fost identificate suprafeţe de teren degradat, supuse fenomenelor de alunecare, datorită defrişărilor, a supraîncărcării versanţilor cu biomasă vegetală şi practicarea unor tehnici agricole necorespunzătoare (Dealul din Mijloc - Luncile Şaeşului,

Dealul Stejăriş - Ana Ipătescu) şi datorită proceselor de ravenare - şiroire, la fel şi în zona dealului “Goldberch” ca urmare a evacuării necontrolate de ape menajere.

Zone inundabile sunt pe malul râului Târnava Mare în aval de oraş, în zona centrală îndiguită este posibil datorită dezvoltării în albia majoră şi minoră a vegetaţiei hidrofile (ex. salcia) şi blocarea cursului cu resturi vegetale (crengi) la coloanele de susţinere a podirilor (zona semafor, piaţă, pasaj catedrală), pe valea Şaeşului (sector A. Ipătescu) datorită colmatării albiei în amonte de barajul din Corneşti.