Turboreactorul cu dublu flux

Particularitatea functionala a turboreactorului cu dublu flux consta in divizarea fluxului de aer care intra in motor in doua fluxuri: fluxul principal si fluxul secundar. Prin introducerea celui de-al doilea flux la turboreactorul monoflux s-a micsorat consumul specific de combustibil, ceea ce a facut ca turboreactorul cu dublu flux sa fie mult mai raspandit decat cel cu monoflux. Spatial, fluxul principal este in interior, iar cel secundar este in exterior si concentric cu primul, cel putin in partea anterioara a motorului.

Cele doua fluxuri pot fi evacuate sub forma a doua jeturi distincte (in cazul turboreactorului cu dublu flux bijet) sau pot fi unificate printr-o canula de amestec dispusa dupa turbina (in cazul turboreactorului cu dublu flux monojet). Caracteristica definitorie a turboreactorului cu dublu flux bijet consta in aceea ca cele doua fluxuri sunt evacuate prin dispozitive de evacuare separate si formeaza jeturi distincte: jetul principal (interior) si jetul secundar (exterior). Acest calcul urmareste determinarea parametrilor termodinamici medii in sectiunile principale trasate de fluxul principal al motorului.

Ciclul termodinamic al motorului prin care caldura se transforma in lucru mecanic, are loc in fluxul principal.

2. Evolutia aerului intre sectiunea neperturbata din amonte si sectiunea de iesire din compresor este izoentropica; 3. Arderea se echivaleaza cu un aparat de caldura la presiune totala constanta; 5. Pe parcursul motorului nu exista aport sau pierdere de fluid. Graficul ciclului ideal in diagrama i-s (entalpie entropie este dat in figura 1: Tinand cont de ipoteze, calculul analitic al ciclului ideal se desfasoara dupa cum urmeaza: Starea H Aceasta este starea aerului total franat in sectiunea de intrare in compresorul fluxului principal.

In ipoteza curgerii energetic izolate, intre sectiunea neperturbata si sectiunea de intrare in compresor, temperatura este: Presiunea, in ipoteza comprimarii izoentropice adaptate, este: Starea 2 Aceasta este starea fluidului total franat la iesirea din compresor.

Gradul de comprimare (trebuie sa fie dat la calculul ciclului.

Temperatura rezulta din ipoteza acceptata cu privire la comprimarea izoentropica: Starea 3. Aceasta este starea fluidului total franat la intrarea in turbina. Prin ipoteza, incalzirea fluidului total franat este izobara, deci: Starea 4. Aceasta este starea lichidului total franat la iesirea din turbina compresorului fluxului principal.

Ea trebuie sa satisfaca conditia egalitatii dintre cresterea de entalpie in compresorul fluxului principal si caderea de entalpie in turbina care antreneaza acest compresor, adica: Presiunea este: in baza ipotezei acceptate cu privire la destinderea izoentropica a fluidului. Parametrii fluidului total franat in sectiunea 4 sunt astfel determinati, iar lucrul mecanic necesar pentru antrenarea compresorului fluxului principal a fost preluat de lagare, dupa ...