Aerul de la suprafata solului incarcat cu vapori de apa este antrenat prin miscari ascendente spre paturile mai inalte ale oceanului aerian, unde-dupa cum stim-presi-nea atmosferica este mai scazuta. Datorita acestui fapt moleculele de aer vor suferi un proces de destindere, ceea ce va determina implicit o scadere a temperaturii, chiar Dar mecanismul de formare a norilor este mult mai complex si nu se reduce numai la procesul de convectie termica descris mai sus. Adesea puternice sisteme noroase se pot dezvolta in momentul cand aerul rece patrunzand sub o masa de aer cald, o forteaza sa se ridice brusc. Si in acest caz se va produce o destindere a moleculelor de aer, o racire si deci un proces de condensare sau sublimare, din care vor rezulta nori cu o mare dezvoltare pe verticala. De asta date norii formati se datoresc con-vectiei dinamice.
Aspectul atat de variat al norilor a trezit inca de multa vreme interesul oamenilor de stiinta, dar abia pe la inceputul secolului trecut au fost stabilite primele criterii de clasificare a lor.
Astfel, in 1802, celebrul naturalist francez Jean-Baptiste de Monnet-Lamark (1744-1829) publica in Anuarul Meteorologig al Frantei, o prima clasificare a norilor, imparti-ndu-i in cinci grupe dupa forma si inaltimea lor.
In 1803, farmacistul englez Lucke Howard (1772-1864) stabileste un criteriu de clasificare si mai reprezentativ, legand forma si dimensiunile norilor de declansarea precipitatiilor atmosferice. El adopta pentru prima oara pentru nori denumirile latine devenite apoi intrenationale: Cirrus, Stratus, Cumulus, Cirrocumulus, Cirrostratus, Nimbus etc.
De atunci s-au mai incercat si alte criterii de clasificare a norilor.
In 1896 s-a editat si primul atlas international al norilor, alcatuit din 28 de planse colorate. Redactat in limbile franceza, engleza si germana, atlasul cuprindea explicatii amanuntite privind diferite tipuri de nori.
cele 10 genuri de nori: -nori superiori (Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus) a caror limite sunt cuprinse intre 5 si 13 km.
-nori mijlocii (Altocumulus si Altostratus) cu inaltimi ce variaza intre 2 si 7 km.
-nori de dezvoltare verticala (Cumulus si Culumonimbus) cu baza foarte apropiata de suprafata Pamantului (300-400 m) dar ale caror varfuri-in cazul Cumulonimbus-pot atinge chiar 12-14 km.
Un alt criteriu de clasificare a norilor tine seama de aspectul lor morfologic impartindu-i in trei categorii: -nori in forma de gramezi compacte cu aspect de valuri (Stratocumulus) -nori sub forma de panza continua (Stratus) De asemenea norii mai pot fi clasificati si dupa conditiile de formare (geneza): -nori de convectie termica -nori frontali -nori de turbulenta -nori de radiatie -nori ce apar in urma miscarilor ondulatorii ale aerului. Miliarde de stelute ceata Se formeaza in zilele reci, cand vaporii de apa se condenseaza foarte aproape de pamant.
Se formeaza cand norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condenseaza si cad pe pamant ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
