Soarele

Una din cele peste o suta de milioane de stele ale Galaxiei este Soarele. Astrul zilei s-a format din pulberea ramasa in urma exploziei unor stele din primele generatii. De marime medie, el face parte din categoria stelelor pitice galbene. Situat in apropierea planului galactic, putin deasupra lui, Soarele se afla in bratul Orionului la o distanta de circa 30 000 de ani lumina de centrul Galaxiei. El are o pozitie avantajoasa in Galaxie se afla intr-o suburbie linistita a acesteia, in care a putut sa apara viata.

Impreuna cu stelele din apropierea sa, astrul datator de viata se roteste in jurul centrului galactic cu o viteza ametitoare de 220 kms. Desi are o viteza atat de mare, el efectueaza o rotatie deplina in jurul centrului galactic in 200 de milioane de ani. Totodata, Soarele se misca si fata de stelele apropiate cu o viteza de 19, 4 kms spre un punct fix din constelatia Hercule (numit apex solar). Mii de ani a urmarit omul rotatia Soarelui pe cer pana a patruns in tainele lui. La inceput el a observat ca in fiecare anotimp Soarele are un regim aparte. Vara rasare devreme si apune tarziu plimbandu-se pe cer zilnic aproximativ 17 ore. Iarna, dimpotriva, rasare tarziu si apune devreme, ramanand pe cer doar vreo 7 ore, doar la Ecuator ziua ramane intotdeauna egala cu noaptea. Acest lucru i-a facut pe oameni sa presupuna ca Soarele nu ocupa o pozitie bine determinata pe bolta cerului, cum o fac stelele, ci se misca pe ea. Intr-adevar, privind cerul instelat imediat dupa apusul Soarelui, in diferite timpuri ale anului, vechii astronomi s-au convins ca Soarele se misca printre stele de la apus spre rasarit, si ca in fiecare an el repeta acest drum, numit ecliptica. In antichitate fiecare popor avea o impartire proprie a stelelor in constelatii. Acum exista o conventie internationala, potrivit careia sfera cereasca este impartita in 88 de zone care cuprind vechile imagini ale grupurilor de stele, constelatiile.

De obicei, recunoasterea constelatiilor incepe cu constelatia de baza, Ursa Mare, dupa care este gasita sora ei, Ursa Mica.

Conform unei legende, Ursa Mare si Ursa Mica nu sunt decat frumoasa Callisto si fiul ei Arcas, transformati de Zeus in constelatii pentru a-i feri de gelozia sotiei lui Arcas, Hera. Ursa Mare a mai fost numita in popor Carul Mare. Stelele ei nu sunt situate la una si aceeasi distanta de la Soare, ci la distante cuprinse intre 80 si 230 ani-lumina. Constelatia Ursa Mare are de asemenea sapte stele mai stralucitoare. Important este ca in varful oistii Carului Mic se afla Steaua Polara. Ea se gaseste la aproximativ un grad de Polul Nord ceresc, de aceea apare mereu intr-un punct fix, motiv pentru care este numita in popor Candela Cerului. Steaua Polara se afla la o departare de 650 ani-lumina de noi si este o supragiganta ce intrece Soarele de 100 de ori dupa diametru si de 5 000 de ori dupa luminozitate. Ea poate fi usor reperata pe cerul instelat. Daca prin cele doua stele extreme ale constelatiei Ursa ...