Sistemul metric

In 1670, cand Jean Picard introducea valoarea moderna a lungimii unui meridian terestru, s-a facut propunerea ca sistemul de masurare sa se bazeze pe meridian. Sugestia i-a atras pe cei cu inclinatii stiintifice revolutionare, ei fiind aceia care au stabilit ca unitatea de lungime sa fie egala cu a zecea milioana parte din lungimea meridianului de la pol la ecuator. Si tot ei au denumit aceasta unitate metru. De asemenea, pornind de la volumul ocupat de o anumita cantitate de apa pura la o temperatura data, au stabilit unitatea de baza pentru masa gramul.

Sistemul metric este un sistem zecimal, in care multipli si submultipli metrului sunt de 10 ori mai mari/ sau mai mici decat unitatea de baza. Acest sistem de masuri include ca multipli (unitati crescatoare) denumiri prefixe din limba greaca si ca submultipli denumiri cu prefixe din limba latina. Simbolurile prefixelor se tiparesc cu litere latine (drepte), fara spatii intre simbolul prefixului si simbolul unitatii.

Unitatile metrice se afla in relatie unele cu altele, multiplii si submultiplii metrului obtinandu-se prin ridicarea acestuia la diferite puteri ale lui 10. Aceleasi prefixe mili (10-3), centi (10-2), deci (10-1), deca (101), hecto (102), si kilo (103) sint comune intregului sistem de masurare. Un milimetru este a o mia parte dintr-un metru, in timp ce un miligram este a o mia parte dintr-un gram. Litrul, unitatea de baza a capacitatii, a fost initial definit ca fiind egal cu 103 centimetri cubi. Un kilolitru este asadar egal cu 103 litri si un kilometru este egal cu 103 metri.

Mai tarziu acest sistem a fost extins, adaugandu-i-se prefixe pentru submultipli si multipli mai mici, respectiv mai mari: micro (10-6), nano (10-9), pico (10-12), femto (10-15), atto (10-18), mega (106), giga (109), tera (1012), peta (1015), exa (1018). Astfel, micrometrul a fost definit ca fiind a milioana parte dintr-un metru, un attogram ca fiind a cvintimilioana parte dintr-un gram, iar un gigalitru cantitatea egala cu un miliard de litri.

In ciuda avantajelor sistemului metric, oamenii intarziau sa abandoneze unitatile traditionale de masura. Nici macar in Franta schimbarea nu s-a facut usor. Abia prin 1875 sistemul metric a ajuns sa fie suficient de mult acceptat pentru a merita osteneala infiintarii unui Birou International de Masuri si Greutati care sa supravegheze modul de punere in aplicare a acestuia. Biroul s-a deschis in ziua de 20 mai a acestui an, in Sevres, Franta.

Noul Birou International a decis ca definirea lungimii in raport cu dimensiunile Pamantului si definirea maselor in raport cu volumul apei pure sunt prea imprecise pentru scopuri strict stiintifice. Ca urmare, unitatile de lungime si de masa au fost definite in raport cu lungimea, respectiv masa a doua etaloane: o bara standard din platina-iridiu pentru etalonul de lungime si o greutate din acelasi material pentru etalonul de masa. In schimb, Biroul n-a reusit sa faca etalonul pentru ...

-Istoria descoperirilor stiintifice, Ed. Lider (Orizonturi)

- Internet (referate)