Miscarea oscilatorie este miscarea unui sistem fizic (corp solid sau lichid) in jurul unei pozitii de echilibru, pe aceeasi traiectorie, prin transformari succesive ale unei forme de energie in alta.
Perioada de oscilatie T reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unei oscilatii. Se masoara in secunde: Marimea inversa a perioadei este frecventa ?, definita ca numarul de oscilatii efectuate in unitatea de timp.
Se masoara in Hertzi.
Se demonstreaza usor ca orice miscare de oscilatie periodica poate fi considerata ca proiectia unei miscari circulare uniforme: legati un corp de un fir, rotiti-l si urmariti miscarea umbrei sale pe un perete.
unde: y (t) - elongatia sistemului la momentul t; A - amplitudinea miscarii (elongatia maxima, deplasarea extrema fata de pozitia de echilibru);- pulsatia miscarii (frecventa unghiulara); f0 - faza initiala a miscarii; Sistemele care efectueaza miscari de oscilatie se numesc oscilatori.
Compunerea oscilatiilor paralele cu frecvente diferite. Fenomenul de batai Compunerea oscilatiilor perpendiculare In aceasta lucrare se utilizeaza metoda compunerii a doua miscari oscilatorii armonice de aceeasi pulsatie (frecventa), dar care se efectueaza pe doua directii perpendiculare, 1, 2. Elongatia miscarii oscilatorii a unui punct material M care se deplaseaza dupa directia 1, in jurul punctului fix O, este data de ecuatia: Daca facem ca simultan dreapta 1 sa execute ea insasi o miscare oscilatorie armonica, de aceeasi pulsatie ?, dar dupa directia 2, perpendiculara pe 1 si tot in jurul punctului O (fig. 1.), atunci la acelasi moment t, elongatia acestei miscari va fi: In relatiile (1) si (2) marimile (x, y), (A, B), (f1, f 2) reprezinta respectiv elongatiile, amplitudinile, pulsatia si fazele initiale, iar intre cele doua miscari exista in general o diferenta de faza: Compunerea celor doua oscilatii va da o miscare rezultanta a punctului material; forma traiectoriei se afla prin eliminarea timpului din relatiile (1) si (2) : si se obtine ecuatia: In mod similar, inmultim ecuatiile sistemului (4) respectiv prin sinf2, sinf1 si facem diferenta. Se gaseste: Prin ridicarea la patrat a ecuatiilor (5) si (6) si adunarea membru cu membru, rezulta: Astfel, traiectoria miscarii rezultante, descrisa de ecuatia (7), reprezinta, in cazul general, o elipsa inscrisa in dreptunghiul de laturi 2A si 2B. Pentru diferite valori ale diferentei de faza df, traiectoria miscarii rezultante poate fi o dreapta sau poate trece in elipse cu axe si excentricitati diferite. Sa analizam cateva cazuri particulare.
deci traiectoria este o dreapta care trece prin originea sistemului de coordonate, fiind diagonala dreptunghiului de laturi 2A, 2B din cadranele I si III (fig. 2). gaseste elongatia miscarii rezultante: OM?=x?+y?= (A?+B?) sin? (?t+f) Din acest rezultat trebuie sa retinem ca miscarea punctului M este de asemeni o miscare oscilatorie, de ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
