Modele Atomice

Crearea de modele pentru descrierea unor structuri materiale din natura reprezinta o componenta importanta a efortului uman de intelegere si explicare a fenomenelor din lumea inconjuratoare. Grecii din antichitate si-au imaginat lumea ca fiind construita din mici particule, indivizibile si imuabile, numite de ei drept atomi. Dupa descoperirea electronului (in 1895), Thomson a propus (in 1904) un model care descria atomul ca o sfera incarcata pozitiv in care erau scufundate mici bilute incarcate negativ (electroni). Acest model, numit modelul cozonacului cu stafide, a fost apreciat ca fiind corect, pana cand experimentele efectuate de Rutherford si colaboratorii sai au evidentiat deficientele sale.

De aceea, Rutherford a propus modelul planetar al atomului, in care atomul era considerat ca fiind format dintr-un nucleu incarcat cu o sarcina pozitiva in jurul caruia se misca electronii, precum planetele in jurul Soarelui. Si acest model a fost apreciat ca fiind corect, pana cand au fost observate deficientele sale.

Atunci Bohr a propus modelul sau in care electronii se misca pe orbite circulare stationare in jurul nucleului, fara a pierde energie.

Ulterior, Sommerfeld a modificat modelul lui Bohr afirmand ca electronii se pot misca nu numai pe orbite circulare ci si pe orbite eliptice.

In 1926, modelul lui Bohr a fost si el inlocuit, fiind propus un model al atomului bazat pe legile mecanicii cuantice. In acest ultim model, electronii erau imaginati ca avand forma unor nori (nori electronici) in jurul nucleului central.

Din toate acestea este important sa realizam faptul ca fizicienii, ca si ceilalti oameni de stiinta, fac eforturi continue pentru o mai buna cunoastere si intelegere a fenomenelor din natura. In cursul acestui proces ei realizeaza modele mai bune atunci cand constata ca modelul anterior nu este atat de bun pe cat il credeau pana atunci. Ei au inteles treptat faptul ca cel mai nou model la un moment dat s-ar putea sa nu fie raspunsul final la problema respectiva; ca va fi si el, probabil, abandonat si inlocuit in viitor cu unul mai bun.

Oamenilor de stiinta le face realmente placere acest proces de inventariere a unor modele mereu mai complexe, capabile de a da raspunsuri unui numar mereu mai mare de intrebari. Aceasta nu inseamna ca succedarea modelelor este un joc. Cascada modelelor in stiinta ne arata ca stiinta are un caracter deschis, ca aceasta nu da niciodata raspunsuri finale, ca ceea ce astazi e apreciat ca fiind corect, maine s-ar putea sa fie considerat insuficient. Conceptia atomista despre substante a fost formulata, pe cale pur speculativa, in antichitate, de filozofii greci Leucid si Democrit (secolele V-IV i. Hr. ). Aceasta conceptie pornea de la ipoteza ca substanta are o structura discreta, fiind constituita din particule indivizibile, invariabile si eterne, numite atomi (numele provine din limba greaca: atomos - care nu poate fi divizat). Fizica atomica propriu-zisa, ca stiinta ...