Luneta

Toate razele provenite din A vor fi paralele cu axa optica si vor converge in focarul principal imagine F1 al obiectivului lunetei.

In figura de mai sus am luat o singura raza din acest fascicul si anume de-a lungul axei optice principale. De la punctul extrem B va sosi, de asemenea, un fascicul de raze paralele intre ele, dar inclinate cu unghiul e1 fata de primul fascicul. Unghiul e1 va fi deci unghiul sub care se vede obiectul ceresc cu ochiul liber. Punctul de convergenta al fasciculului paralel din B va fi in focarul secundar B, care va defini astfel in planul focal al obiectivului imaginea reala y.

Trebuie remarcat ca obiectul AB fiind foarte departe de focarul F1 al obiectivului, imaginea intermediara y este micsorata, spre deosebire de imaginea intermediara a microscopului, care era mult marita, datorita faptului ca obiectul de cercetat era foarte aproape de focarul F1 al obiectivului. Din aceasta cauza, imaginea y se afla destul de departe de focarul imagine F1, in timp ce la luneta aceasta se formeaza, practic chiar in planul focal al obiectivului. Asadar, ocularul lunetei preia o imagine intermediara, micsorata a obiectivului si formeaza o imagine definitiva y2 virtuala si marita fata de y.

In aceasta figura imaginea intermediara y a fost construita ducand planul focal perpendicular pe axa in F1 si afland punctul (B) in care o raza din B trecand prin varful lentilei obiectiv inteapa acest plan (este figurata urma acestui plan printr-un segment punctat). Imaginea finala y este obtinuta trasand din B doua raze cu drum cunoscut; una (r) paralela cu axa optica, va parasi ocularul trecand prin focarul imagine F2 al sau si una (r) trecand prin centrul optic al ocularului, va trece mai departe nederivata (ocularul este luat ca si obiectivul-sub forma unei lentile subtiri, convergente). Dupa aflarea punctului B, s-a putut construi mersul complet al razei din B pana la pupila ochiului, e2 fiind unghiul sub care se vede imaginea finala y.

Fiind vorba de un aparat ce furnizeaza imagini virtuale ale unor obiecte indepartate, luneta se caracterizeaza prin grosisment. Grosismentul este egal cu produsul dintre distanta focala a obiectivului si puterea ocularului. Se poate mari deci grosismentul marind distanta focala a obiectivului si utilizand oculare cat mai convergente.

Luneta este un sistem optic ce consta dintr-o lentila obiectiv (convergenta) si una ocular (divergenta). Prima luneta a fost construita in Olanda la inceputul anului 1600. Cel care a introdus folosirea lunetei in astronomie a fost Galileo Galilei. Cu luneta construita de el in anul 1609, savantul italian a descoperit muntii de pe Luna, natura stelara a Caii Lactee, patru sateliti ai lui Jupiter, petele solare. Dar la aparitia si perfectionarea lunetei au contribuit multi inventatori ai epocii.

Incepand cu secolul al XV-lea, lentilele de sticla, foarte imperfecte, erau folosite in mod curent pentru corectarea defectelor de vedere. Aberatiile ...

Compendiu de fizica" autori:prof. univ. dr. Ioan-Iovit Popescu, lect. univ. dr. Ion Bunget; Editura Stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1988