Curcubeul

Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosfera a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un semn ceresc care aduce binele, pacea si prosperitatea.

Curcubeul este un fenomen optic care ia nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie din atmosfera. El este vizibil atunci cand soarele bate din spatele nostru in perdeaua de nori din fata, lumina reflectandu-se pe bolta senina.

Dispersia luminii albe se explica prin faptul ca lumina alba consta din unde electromagnetice cu lungimi de unda diferite iar indicele de refractie depinde de lungimea ei de unda. Fascicolul ingust de raze paralele de lumina alba la trecerea prin prisma de sticla se descompune in fascicule de lumina de culoare diferita. Fenomenul descompunerii luminii in spectru se numeste dispersie. Deoarece norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de gheata aflate in suspensie in atmosfera provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. Aceste picaturi joaca rolul prismei optice in asa fel incat lumina alba provenita de la soare se descompune. Infinitatea de culori, pornind de la rosu pana la violet ofera un spectacol optic sub forma unui arc de cerc vizibil de pe Pamant ca o succesiune de rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet. Culorile curcubeului sunt cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se reflecta si se refracta pe picaturi mai mari. De aceea el apare mai des dupa ploile de vara. Este de mentionat faptul ca si lumina Lunii produce uneori curcubee ele sunt insa mai palide si mai greu de observat cu ochiul liber. Nu trebuie sa uitam ca, in ciuda faptului ca a fost considerat fenomen natural inca de acum un mileniu el este considerat chiar si in zilele noastre semn al pacii si al binelui.

Curcubeul apare ca o simplitate de forma si ca o puritate de culoare, contrazicand cu rafinament prin aparitie si formare. Exista o multime de curcubee cu margini colorate, cu benzi inchise, cu spite radiale, curcubee rosii si multe altele. Al doilea curcubeu este aproape intotdeauna mai slab decit primul. Culorile sale sunt inverse si mai indepartate. Dupa o reflectie interna, picaturile de apa nu sunt parasite total de razele de lumina. Razele care scapa dupa doua reflectii formeaza curcubeul secundar.

Cel de-al doilea curcubeu are raza de 51? si se intinde la 9? dupa curcubeul primar. Iar intre marginile rosii a principalului si secundarului se gaseste o dunga intunecata, ea se numeste Fisia Alexandriana dupa numele filosofului grec din sec. II, care a observat aceasta particularitate a curcubeului dublu.

Acesta este mai mare de 1, 8 ori fata de primul curcubeu si culorile sale sunt intoarse astfel incat rosul celor doua curcubee sunt fata in fata. Cu toate ca al doilea curcubeu are 43% din luminozitatea totala a primului curcubeu, suprafata luminozitatii este mai mica pentru ca razele sunt raspandite peste marea extensie a unghiului.

Aceasta fisie colorata poate fi ...