Rolul Băncii Naționale a Romaniei în Gestionarea Fondurilor Publice

1) Istorie

Banca Naţională a României (BNR), este banca centrală a României, o instituţie publică independentă, singura autorizată şi resposabilă de emiterea bancnotelor şi monedelor valabile pe teritoriul României.

Banca Naţională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucuresti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în municipiul Bucuresti, cât şi în alte localităţi din ţară. Banca Naţională a fost înfiinţată în anul 1888 cu un capital iniţial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precădere al familiei Brătianu). Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat până în anul 1933.

2) Atributii

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Principalele atribuţii ale BNR sunt:

- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

- autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

- emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;

- administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

În îndeplinirea atribuţiilor, BNR şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate.

În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri şi instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă monetară şi de creditare a instituţiilor de credit, precum şi mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziţionarea de pe piaţa primară a creanţelor asupra statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piaţa secundară operaţiuni reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanţe asupra sau titluri ale statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat, instituţiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit şi atrage depozite de la instituţii de credit, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare.

De asemenea, se interzice Băncii Naţionale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital majoritar de stat.

Banca Naţională a României este unica instituţie autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda naţională este Leul romanesc , iar subdiviziunea acestuia, banul.

3) Conducere si organizare

Banca Naţională a României este condusă de un Consiliu de administraţie. Acesta este alcătuit din 9 membri numiţi de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi parlamentari şi nu pot face parte, potrivit legii, din justiţie sau din administraţia publică. Structura executivă permanentă a Băncii Naţionale este formată din guvernator şi 3 viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. Ceilalţi 5 membri nu sunt salariaţi ai BNR. Preşedintele Consiliului de administraţie este guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Consiliul de administraţie este organismul cu drept de decizie în ceea ce priveşte politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi, organizarea internă a băncii. Consiliul de administraţie hotărăşte, de asemenea, care sunt atribuţiile ce revin structurilor executive şi personalului Băncii Naţionale a României.

Pentru asigurarea eficienţei procesului decizional, în cadrul BNR funcţionează 4 structuri operative cu responsabilităţi în exercitarea principalelor funcţii ale unei bănci centrale:

- Comitetul de politică monetară,

- Comitetul de supraveghere,

- Comitetul de administrare a rezervelor internaţionale

- Comitetul de audit

a) Comitetul de politică monetară constituit ca o structură permanentă, cu rol consultativ şi decizional, este alcătuit din 13 membri şi este condus de guvernatorul BNR. Principalele atribuţii se referă la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile cadrului operaţional al acesteia, obiectivele şi liniile directoare pe orizonturi diferite de timp, precum si masuri de imbunatatire si de crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului sau operational, inclusiv din perspectiva armonizării acestuia cu cerinţele Băncii Centrale Europene.

b) Comitetul de supraveghere reprezintă o structură permanentă, cu caracter deliberativ şi decizional. Este compus din 8 membri şi este condus de guvernatorul BNR. Atribuţiile şi competenţele sale vizează activităţile de evaluare şi monitorizare a funcţionării instituţiilor de credit din perspectiva calităţii activelor, a performanţelor financiare şi a încadrării lor în nivelul reglementat al indicatorilor de prudenţă bancară, dar şi a asigurării bazei de reglementare, conform legislaţiei specifice şi practicilor internaţionale în materie.