Instituțiile fundamentale ale statului și rolul lor în politica bugetară

Scopul proiectului este de a explica anumiti termeni economici si de a prezenta modul si rolul de influentare a anumitor institutii fundamentale ale statului in politica bugetara.

Notiuni generale

Bugetul este “ o prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada determinata,un tablou evolutiv si comparativ al veniturilor de implinit si cheltuielilor de efectuat.

Bugetul statului este un act continand aprobarea prealabila a veniturilor si cheltuielilor publice.

Politica bugetara este o componenta a politicii economice generale a unei tari. Ea reprezinta actiunea statului prin intermediul bugetului sau. Aceasta politica se realizeaza prin combinarea politicii fiscale cu politica de cheltuieli guvernamentale si de fixarea unui anumit nivel al deficitului public.

In toate tarile Proiectul de Buget este supus dezbaterii parlamentare.

Gestiunea Bugetului public este considerat cel mai important mijloc de care dispune statul pentru a influenta conjuncture economica in diferitele ei faze.

Institutiile statului cu atributii în realizarea politicii bugetare

In procesul bugetar sunt angrenate mai multe insitutii ale statului: Guvernul,Parlamentul, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale , celelalte ministere,toate institutiile bugetare , Trezoreria Statului ,Curtea de Conturi si Ordonatorii de credite.

In continuare vor fi facute referiri la cateva dintre institutiile enumerate mai sus.

Guvernul

Proiectul de buget este elaborat de către Guvern, prin subsistemul instituţiilor publice aflate în structura acestuia, deosebit de importantă este elaborarea proiectului de buget în funcţie de rezultatele obţinute în domeniile economico-sociale finanţate de la buget, apreciate pe baza unor indicatori de:

-eficienţă: exprimă rezultatele ce se obţin dintr-o activitate economico-socială prin

utilizarea anumitor resurse economice (materiale, financiare, umane);

-eficacitate: exprimă calitatea pe care o are o acţiune de a produce rezultatele scontate şi se

determină ca raport între rezultatul (efortul) efectiv înregistrat şi rezultatul (efortul)

prevăzut la proiectarea unui anumit program economico-social;

-economicitate: surprinde fenomenul de reducere a volumului mijloacelor efcetiv consumate

pentru realizarea unui anumit cuantum al rezultatelor proiectate; se determină ca raport

între eficienţa efcetiv realizată şi cea prevazută a se realiza, cu precizarea că pentru

determinarea efcicienţei se va folosi raportul de effort/efect.

1. Floristeanu E., Finante publice, Editura Academiei Fortelor Terestre „Nicolae Balcescu” 2008

2. Legea nr. 500/2002, privind finantele publice

3. Mosteanu T. , Vuta M. ,Campeanu E. ,G Attila , Buget si trezorerie publica, Editura Universitara 2003

4. Ciucur D. ,Gavrila I. ,Popescu C, Economie, Editura Economica 2001

5. Dobrota N, Economie politica, Editura Economica 1997

ACADEMIA FORTELOR TERESTRE “NICOLAE BALCESCU” SIBIU