Instituirea Monedei Coș ECU ca Unitate de Calcul

SCOPUL LUCRARII

Disciplina are ca scop principal realizarea pregătirii studentilor pe problemele monetare si de credit, domeniu de o mare complexitate si utilitate practică, indispensabil pentru întelegerea, aprofundarea si dominarea fenomenelor economice actuale.

Obiectivele disciplinei de studiu concordă cu obiectivele planurilor de învătământ.

Structura lucrarii permite studentului să realizeze o pregătire graduală, începând cu aspectele conceptuale si de organizare monetară, în evolutie, continuate cu însusirea mecanismelor financiare si specificului activitătii bancare, până la utilizarea instrumentelor de politică monetară.

Lucrarea sistematizează cele mai importante cunostinte care asigură baza pregătirii viitorilor specialisti în finante si monedă, le oferă instrumentele de lucru necesare pentru integrarea lor în activitatea economică si pentru solutionarea problemelor concrete cu care se vor confrunta ca personal de specialitate sau ca manageri. De asemenea, formatul acestui curs permite un traseu logic si accesibil al pregătirii teoretice si practice, cu posibilitatea autoevaluării, prin verificarea cunostintelor la finele fiecărei secŃiuni si corectarea eventualelor erori de asimilare si întelegere.

Lucrarea prezintă un continut bogat de cunostinte teoretice si practico-aplicative din trecutul, prezentul si perspectivele domeniului studiat.

Continutul disciplinei este util studentului si economistului în general, pentru modelarea lui în pas cu cerintele epocii contemporane, asigurându-i o pregătire teoretică superioară în sfera fenomenelor monetare si de credit specifice economiei de piată, precum si elemente de practică prin însusirea tehnicilor de derulare a mecanismelor monetare, bancare si de credit, care îsi pun amprenta pe activitatea fiecărei societăti comerciale si institutii, a fiecărui individ.

Obiectivele propuse:

- cunoasterea semnificatiei conceptelor cheie: integrare monetara, uniune europeana, moneda unica, criterii de convergenta, Banca Centrala Europeana

- cunoasterea si intelegerea mecanismelor de functionare a sistemului monetar-european;

- formarea deprinderii de stabilire a cursului intre doua monede, a caror definire este in EURO;

- cunoasterea principalelor efecte ale utilizarii monedei;

• intelegerea cerintelor impuse Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.

1.Apariţia şi lansarea monedei unice europene

Moneda ECU era construită pornind de la un cos de monede al tărilor participante la sistem, iar ponderea fiecăreia în definirea ECU depindea de nivelul PIB al fiecărei tări si de volumul schimburilor comerciale.Caracterul fix al mecanismului de schimb era asigurat prin stabilirea unui curs central denumit “pivot”, între fiecare monedă si ECU. Marja de fluctuare, între monede pe de o parte si între acestea si ECU, era de ±2,25%.

E.C.U. este acronimul de la European Currency Unit (Unitate Monetarã Europeană). A funcţionat între 1979–1998, fiind în acelaşi timp unitate de cont şi Unitate Monetară Europeanã pentru statele membre ale UE. E.C.U. reprezintã un coş în care se introduc în proporţii determinate (în virtutea unui acord unanim al statelor participante) diferitele monede ale ţărilor UE ce fac parte din Sistemul Monetar European (SME). De exemplu, raportul de schimb între E.C.U. şi câteva monede europene la nivelul anului 1999: 1E.C.U. = 40,28FB, 1E.C.U. = 1,97DM, 1E.C.U. = 6,62FF

În anul 1969, şefii statelor care făceau parte în acel moment din Comunitatea

Europeană, reuniţi la Haga, au lansat ideea constituirii Uniunii Economice şi Monetare. Pentru demararea unui asemenea ambiţios proiect, a fost constituit un comitet, condus de premierul luxemburghez Pierre Werner. În raportul comitetului, prezentat în anul următor, nu se punea încă problema creării unei monede unice europene, ci se recomanda centralizarea politicilor macroeconomice ale statelor membre, ceea ce însemna fixarea completă şi ireversibilă a parităţilor şi liberalizarea totală a circulaţiei capitalului. Între timp, planul Wernner (aşa a fost denumit raportul menţionat) a fost subminat de o serie de procese şi fenomene economice mondiale, respectiv criza petrolieră, divergenţele apărute între ţările membre ale Uniunii Europene şi slăbirea dolarului. În aceste condiţii, în perioada 1971-1973 a fost abolit sistemul cursurilor fixe dolar-aur (cunoscut sub denumirea de sistemul Bretton - Woods), acest lucru constituind poate cea mai grea lovitură dată speranţelor de Uniune monetară europeană. În martie 1979, planul de constituire a Uniunii Economice şi Monetare a fost reînsufleţit, prin crearea Sistemului Monetar European care, printr-un transfer de autonomie monetară fără precedent, crea un mecanism al ratelor de schimb stabil şi uşor ajustabil, prin definirea unor rate etalon, în funcţie de o nouă unitate monetară constituită sub forma unui „coş” E.C.U