Impozitarea nerezidenților în România conform codului fiscal valabil în 2012

INTRODUCERE

Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un mixaj între modalitățile de procurare a resurselor la dispoziția statului și cele privind destinațiile ce se dau acestor resurse, în îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor ce-i revin.

Aceasta cuprinde ansamblul reglementărilor privind stabilirea și perceperea impozitelor și taxelor, și concretizând opțiunile statului în materie de impozit și taxe.

În România, modalitățile de procurare a resurselor la dispozitia statului se realizează conform Legii 571/2003 coroborată cu Hotărârea de Guvern nr. 44/2004, privind Codul Fiscal cu normele metodologice de aplicare, actualizat ultima dată conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2012.

Codul fiscal cuprinde modalitățile de procurare a resurselor prin:

I. Impozitul aplicat profitului realizat de persoanele juridice

II. Impozitul aplicat pe venitul realizat de persoanele fizice

III. Impozitul aplicat pe venitul microîntreprinderilor

IV. Impozitul aplicat pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România

V. Taxa pe valoare adăugată

VI. Accize și alte taxe speciale

VII. Impozite și taxe locale

Însă, în această lucrare mi-am îndreptat atenția asupra modului de impozitare a nerezidenților în România și am analizat diverse situații.

Conform Titlului V – “Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România”, din Codul Fiscal, următoarele elemente fac obiectul impozitării:

A) Dividendele de a un rezident;

B) Dobânzile de la un rezident;

C) Dobânzile de la nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;

D) Redevențe de la un rezident;

E) Redevențe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului permanent;

F) Comisioane de la un rezident;

G) Comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

H) Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România, indiferent dacă ve-niturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activitați sau de către alte persoane;

I) Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

J) Venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unei persoane juridice române;

K) Venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport;

L) Veniturile din profesii independente desfășurate în România – doctor, avocat, inginer, den-tist, arhitect, auditor și alte profesii similare -, în cazul când sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se în-cheie în anul calendaristic vizat;

M) Veniturile din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depășește plafonul de 1.000 RON ;

N) Veniturile din premii acordate la concursuri organizate în România ;

O) Venituri obținute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obținute de la același organizator într-o singură zi de joc ;

P) Veniturile realizate de nerezidenti din lichidarea unei persoane juridice române ;

Q) Veniturile realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de fiducie.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR