Fondul de Preaderare ISPA

Fondul de preaderare ISPA, componentă a finanțelor publice europene

1. Noțiuni introductive

În calitate de coordonator național al asistenței financiare nerambursabile oferittă de Uniunea Europeană pentru susținerea pregătirii pentru aderare a României, alături de celelalte 9 țări candidate, Ministerul Integrării Europene are atribuții și responsabilități decisive în ceea ce privește programarea fondurilor și monitorizarea programelor .

Există trei instrumente de pre-aderare ce sunt finanțate de către Uniunea Europeană, în scopul de a asista țările candidate din Europa Centrală și de Est, nouă la număr, în pregătirile lor pentru aderare, și anume: este vorba despre programele PHARE, SAPARD și ISPA, care-și concentrează spijinul financiar pe prioritățile Parteneriatului de aderare, ce ajută aceste țări să îndeplinească criteriile pentru obținerea statutului de membru al Uniunii Europene. În anii 2000-2002, asistența financiară totală a Uniunii Europene, disponibilă pentru România, se ridică anual, în medie, la 270 milioane de euro din SAPARD și între 208-270 milioane de euro, din ISPA .

ISPA (Instrument for Structural Policies for pre-Accession), Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare, reprezintă cel de-al doilea instument financiar nerambursabil conceput cu scopul de a sprijini țările candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În cadrul derulării acestui program, România beneficiază, în perioada 2000-2006, de asistență financiară neramburasbilă din partea Uniunii Europene de cca 1,5 miliarde euro în vederea îndeplinirii obiectivelor preconizate în Parteneriatul pentru Aderare și, totodată, în vederea realizării programelor naționale de modernizare a infrastructurilor de mediu și transporturi .

Pe parcursul a 6 ani, și anume, în perioada 2000-2006, țara noastră a beneficiat prin Programul ISPA, de aproximativ 240 de milioane de euro anual, aceasta sumă având semnificația unei finanțări nerambursabile, situându-se astfel pe al doilea loc (după Polonia) între statele eligibile din punctul de vedere al alocării bugetare.

Conform deciziei Consiliului European de la Copenhaga, ce a avut loc în decembrie 2002, din anul 2004, luna mai, ca urmare a aderării la Uniunea Europeană a primului val de state candidate, finanțarea anuală pentru țara noastră crește cu 20% (în anul 2004), cu 30% (în anul 2005) și, respectiv, cu 40% (în anul 2006).

Astfel, în anul 2000 au fost alocați 240 milioane euro, în anul 2001 au fost alocați 240 milioane euro, în anul 2002 au fost alocați 240 milioane euro, în anul 2003 au fost alocați 240 milioane euro, în anul 2004 au fost alocați 288 milioane euro, în anul 2005 au fost alocați 312 milioane euro, și nu în ultimul rând, în anul 2006 au fost alocați 336 milioane euro . Din aceste date rezultă foarte clar faptul că, după cum am mai precizat, finanțarea pentru țara noastră crește constant în fiecare an.

Printre cele mai importante obiective ale programului de finanțare ISPA s-au numărat:

- sprijinirea țărilor beneficiare în scopul alinierii standardelor lor de mediu la cele existente în Uniunea Europeană;

- extinderea și conectarea rețelelor de transport proprii cu cele trans-europene;

- familiarizarea, aducerea la cunoștință, a țărilor beneficiare cu politicile și procedurile aplicate de Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.

Tot un lucru important de precizat este și faptul că bugetul toatal anual al ISPA este de peste 1 miliard de euro. În sectorul transporturilor, prioritate este acordată investițiilor menite integrării sistemului de transport din țara noastră în cel al Uniunii Europene, precum și viitoarei Rețele Trans-Europene (Transs European Network – T.E.N.). Totodată, o mare importanța este acordată îmbunătățirii legăturilor cu alte state candidate în ceea ce privește transporturile, dar și îmbunătățirii sistemului național de transport în sensul completării anumitor porțiuni de drum.

În domeniul mediului, principala prioritate a acestui program, ISPA, constă în susținerea țării noastre în legătură cu procesul de adoptare a legislației europene referitoare la protecția mediului. O deosebită atenție este acordată în ceea ce privește rezerva de apă potabilă, tratarea apelor reziduale, evacuarea gunoiului menajer, administrarea deșeurilor solide și a celor periculoase, poluarea aerului etc.

Implementarea, sau punerea în practică a acestor directive se află în legătură directă cu îmbunătățirea sănătății dar și calității vieții populației, având totodată un impact pozitiv, chiar nemaipomenit, în procesul de coeziune economică și socială. Mai mult, programul ISPA ajută statele candidate în ceea ce privește întărirea capacității de implementare a legislației cheie în domeniul mediului.

1) PHARE-ISPA-SAPARD, publicat în Revista Tribuna Economică, nr. 8/2002.

2) PHARE-ISPA-SAPARD, publicat în Revista Tribuna Economică, nr. 6/2002.

3) PHARE-ISPA-SAPARD, publicat în Revista Tribuna Economică, nr. 31/2004.

4) Furtuna Constantin, Programul ISPA în România, publicat în Revista Tribuna Economică, nr. 7/2002.

5) Rosoi Georgiana Nicoleta, Politica de coeziune și fondurile de preaderare, Editura Hoffman, București, 2011.

6) Marchis Gabriela, Analiza fondurilor europene pre și post aderare în România, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009.

7) Fîrțescu Bogdan-Narcis, Finanțe publice europene, Editura Tritonic Books, București, 2013.

8) Brezeanu Petre, Finanțe europene, Editura C. H. Beck, București, 2007.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași