Analiza Indicatorilor privind Creditarea Neguvernamentală a BNR

Creditul neguvernamental este creditul acordat persoanelor fizice si agenţilor din economie. Asigurarea unei creşteri sănătoase a creditului neguvernamental, cu accent pe temperarea creşterii celui în valută, a reprezentat o constantă în preocupările băncii centrale în perioada 2006– prezent, BNR constituindu-se, prin multe dintre măsurile întreprinse în această direcţie, într-un promotor în domeniu pentru autorităţile cu competenţe şi obiective similare din celelalte state membre, dar şi din state terţe.

Evoluţia creditului neguvernamental în perioada vizată a fost marcată de baza foarte joasă de pornire şi a urmat trendul ascendent înregistrat în statele din spaţiul în care România dorea să

se integreze; premisele creşterii accelerate a creditului neguvernamental au fost reprezentate de

reformele în cadrul sectorului bancar, pe fondul cărora competiţia a cunoscut creşteri semnificative, de îmbunătăţirea cadrului macroeconomic şi de expansiunea cererii de credit.

dec.06 ian.07 dec.07 ian.08 dec.08 ian.09 dec.09 ian.10 dec.10

Dinamica creditului se menţine însă, în continuare, accentuată, pe fondul existenţei unor factori obiectivi, dar şi a unora subiectivi (accentuarea orientării băncilor către retail; creşterea susţinută a veniturilor şi a averii populaţiei şi o percepţie favorabilă privind evoluţia acestora; reducerea ratelor dobânzilor la creditele în lei şi în valută).

În pofida măsurilor cu caracter restrictiv luate de autoritatea monetară, creditul neguvernamental a cunoscut o accelerare puternică, înregistrând în 2006 o creştere în termeni reali de 47,3 la sută, cu 13,5 puncte procentuale mai mare decât cea din anul anterior. O creştere considerabilă în termeni reali a cunoscut creditul neguvernamental în lei (71,2 la sută), ritmul de creştere a componentei în valută fiind mai puţin alert (27,5 la sută). Aceste evoluţii, care reflectă o înăsprire a concurenţei băncilor comerciale în ceea ce priveşte cota de piaţă, sunt de natură a spori presiunile inflaţioniste, în special în ceea ce priveşte expansiunea rapidă a creditului neorientat spre destinaţii productive.

Pentru a evitarea reglementările prudenţiale privind creditarea în valută, băncile au procedat la externalizarea (vânzarea) unui volum important de credite către băncile-mamă

2 mld.euro în primul an după introducerea reglementării (2006) şi în cei doi ani subsecvenţi (2007 şi 2008). Acest fenomen explică stagnarea observată la nivelul creditelor în valută în fig.2.

Gradulde intermediere financiară, exprimat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, a crescut la 27,2 la sută (comparativ cu 21,1 la sută în 2005), iar gradul de monetizare a economiei, exprimat ca pondere a agregatului monetar M2 în PIB s-a majorat la 32,6 la sută (faţă de 30,0 la sută în anul anterior). Un element de natură pozitivă îl constituie creşterea ponderii creditului neguvernamental în lei, care a devenit majoritar în cursul anului 2005 şi 2006. Creditul neguvernamental a crescut în luna noiembrie cu 5,8 la sută (4,9 la sută în termeni reali) faţă de luna octombrie 2007, până la nivelul de 141 117,6 milioane lei. Creditul în lei a crescut cu 2,4 la sută (1,5 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 9,1 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 4,0 la sută). La 30 noiembrie 2007, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 55,1 la sută (45,4 la sută în termeni reali) faţă de 30 noiembrie 2006, pe seama majorării cu 38,1 la sută a componentei în lei (29,5 la sută în termeni reali) şi cu 74,0 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimată în euro, creşterea creditului în valută a fost de 70,9 la sută).