Activitatea Bancară de Retail în Japonia

Activitatea bancară de retail în Japonia

Capitolul I. Noţiuni introductive de retail banking

Activitatea de retail banking reprezintă în esenţă activitatea bancară în care clienţii individuali utilizează serviciile sucursalelor bancare Băncile de retail oferă servicii ce includ depozite şi conturi curente, ipoteci, credite, carduri de debit, carduri de credit etc. Majoritatea băncilor de retail market sunt firme private ce vizează obţinerea de profit. Sectorul de retail banking este unul dintre cele mai competitive dintre serviciile sectorului financiar.

Retail banking-ul variază de la banking „en-gros” la banking de la afacere la afacere, ce reprezintă tranzacţii desfăşurate între clienţi şi bancă, opus contrapartidelor din bankingul „en-gros”. Această relaţie dintre bancă şi client este denumită uzual ca debitor/creditor, ipotecar/ creditor ipotecar, depinzând de serviciile oferite de bancă clientului.

Băncile de retail oferă de asemenea servicii precum credite comerciale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, care sunt de obicei denumite „business banking”, în contradicţie cu „bankingul personal” destinat persoanelor. Creditarea organizaţiilor este o activitate intensă în cadrul căreia băncile analizează atent situaţia financiară a clienţilor întreprinderi pentru a determina nivelul riscului fiecărei tranzacţi de împrumut.

În ultimii zece ani definiţia retail bankingului cu privire la elementele stradale şi imagine au fost redefinite de apariţia internetului şi a lărgirii brandului. Băncile bazate pe internet fac incursiuni în sectorul bancar asemenea marilor retaileri.

Tipuri de activităţi de retail banking

- Bănci comerciale – termen utilizat pentru a descrie băncile convenţionale de retail;

- Bănci poştale de economii – acest tip de bancă este asociat cu sistemul poştal. Aceste bănci au propria nişă în activitatea bancară personală unde vizează persoane ce nu plătesc impozit pe venit, persoane tinere, pensionari şi unele femei căsătorite.

- Banking privat – acest tip de bănci de retail se concentreză doar pe indivizi ce au un venit mare.

- Băncile offshore – acestea sunt de obicei bănci private ce sunt localizate în ţări offshore, în afara ţării de rezidenţă a depunătorului precum Channel Islands şi Bermuda, şi sunt caracterizate de taxe şi reglementări scăzute.

- Societăţi de construire – acestea sunt în esenţă bănci de retail care îşi desfăşoară activitatea sub reguli specifice care le limitează funcţiile. Societăţile de construire sunt organizaţii mutuale care în mod tradiţional împrumută bani clienţilor ce doresc să achiziţioneze o locuinţă.

- Băncile de ipotecă – acestea sunt foste societăţi de construire care s-au transformat în bănci în urma evaluării experţilor din industrie.

- Băncile islamice – acestea sunt bănci care au fost deschise pentru a satisface musulmanii. Conceptele care guvernează operaţiunile acestor bănci sunt concentrate pe principiile islamice care interzic plata de dobândă a clienţilor.

Capitolul II. Activitatea bancară de retail în Japonia

Principala problemă în activitatea bancară de retail din Japonia este atragerea atenţiei a 120 milioane de consumatori, având 130 de competitori ce fac acelaşi lucru, fiind în acelaşi timp printre cei mai mari de tipul lor din lume.

Odată cu realinierea principalelor bănci din sistem în patru grupuri bancare ( MUFJ, SMBC, Mizuho şi Resona ), înarmate cu bugete de marketing vaste, piaţa a devenit greu de accesat, în special pentru instituţii străine mai mici.

În anul 2006 numărul personalului bancar era de 282 101, numărul de sucursale 13 381, numărul de ATM-uri 166 000, rata de economisire a gospodăriilor 21,20%, rata inflaţiei 0,03%, rata dobânzii la creditele de consum 6,3% - 18%, rata dobânzii la împrumuturile ipotecare rezidenţiale 2,791% - 3,35% iar rata dobânzii la obligaţiuni pe termen lung 1,74%.