Schopenhauer Arthur

Arthur Schopenhauer (n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main), a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului vointei in sfera reprezentarii lumii si in comportamentul uman.

Arthur Schopenhauer s-a nascut in 1788 la Danzig (astazi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care il destinase si pe fiul sau negustoriei. Impreuna cu tatal, face numeroase calatorii prin Europa. Dupa moartea acestuia in 1809, incepe mai intai studiul medicinei la Universitatea din Gottingen, la care renunta pentru a se dedica studiului filozofiei. In 1811 pleaca la Berlin, unde audiaza cursurile lui Friedrich Schleiermacher si ale lui Johann Gottlieb Fichte. Se transfera la Iena si, in 1813, obtine titlul de Doctor in Filozofie cu dizertatia Cu privire la radacina cvadrupla a principiului ratiunii suficiente (Uber die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde). In acelasi an intalneste la Weimar pe Goethe, cu care discuta teoria acestuia asupra culorilor. In lucrarea aparuta dupa aceea, Despre vedere si culori (Uber das Sehen und die Farben, 1816), expune propria sa conceptie in acest domeniu, in contradictie cu opiniile lui Goethe.

In 1819, primeste insarcinarea de a tine cursuri la Universitatea din Berlin, unde preda si Hegel, care era in acel timp figura dominanta a filozofiei germane, acum criticat vehement de Schopenhauer. Opera principala a lui Schopenhauer, Lumea ca vointa si reprezentare (Die Welt als Wille und Vorstellung, 1819) apare in acelasi an. Preda ca docent la Universitatea din Berlin pana in anul 1831, cand, din cauza unei epidemii de holera, a carei victima fu Hegel, se refugiaza la Frankfurt am Main, unde va trai retras pana la sfarsitul vietii ca filozof liber. Aici incepe studiul filozofiei budiste si hinduiste precum si a misticilor crestinismului primitiv, fiind influentat in special de Meister Eckhart si Jakob Bohme. In acest timp ii apar lucrarile Vointa in natura (Uber den Willen in der Natur, 1836), Cele doua probleme de baza ale eticei (Die beiden Grundprobleme der Ethik, 1841), aforismele grupate in Parerga und Paralipomena (1851). Schopenhauer moare in Frankfurt la 21 septembrie 1860. Sub influenta lui Platon si a lui Immanuel Kant, Schopenhauer se situeaza in problema teoriei cunoasterii pe pozitia idealismului. Dar in cadrul acestei conceptii, Schopenhauer isi sustine propriile sale vederi si combate filozofia lui Hegel. Bazat pe achizitiile stiintelor naturale, dezvolta un punct de vedere original asupra fiziologiei perceptiei. Dupa Schopenhauer, lumea exterioara exista numai in masura in care este perceputa si prezenta in constiinta omului, deci ca reprezentare. El nu este totusi intru totul de acord cu Kant, care considera ca lucrul in sine (das Ding an sich) ar fi mai presus de orice experienta sensoriala si in consecinta nu poate fi cunoscut. Schopenhauer sustine ca Vointa sta la baza reprezentarii lumii, avand o puternica ...