Perceperea celuilalt

De la tot ce ne inconjoara, de la oameni si lucruri, ne parvin continuu informatii pe baza carora formam imagini primare, cu alte cuvinte reflectam in imagini, percepem lumea existenta obiectiv. Asa cum se stie, perceptia realitatii obiective nu se consuma integral in plan senzorial, imaginile fiind subsumate prin limbaj notiunilor si conceptelor generalizatoare. O floare nu ne ofera doar un conglomerat de stimuli vizuali, olfactivi, tactili, termici etc. Perceptia ei se intregeste prin incadrarea intr-o specie, prin denumirea ei. Ce se intampla insa cu perceperea persoanelor, a oamenilor cu care vin in contact, cu care intram in relatii de cooperare sau competitie? Dificultatea formarii unei imagini corecte despre persoanele cu care dezvoltam relatii de prietenie, tovarasie, dragoste etc. rezulta nu numai din complexitatea obiectului perceput, ci si din caracteristicile subiectului percepator, ca si din insusi procesul perceptiei celuilalt. Sa examinam pe rand sursele de eroare in perceperea persoanelor.

Cand percepem ceva, nu o facem gratuit. Avem o anumita motivatie. La fel se intampla si cind incercam sa ne facem o impresie despre oameni: ii percepem prin ochelarii asteptarilor noasre. Subiectul percepator are un set de asteptari, un montaj, in raport cu care organizeaza informatiile provenite de la obiectul perceput. In virtutea respectivului montaj, imaginea despre celalalt va reflecta mai mult sau mai putin corect realitatea, intrucat perceptia celuilalt apare ca o sinteza a experientei trecute cu faptele de observatie actuale. Orientarea anticipativa a celui care percepe (montajul lui) introduce o puternica segregare a informatiilor. Daca, in baza starii noaste de expectatie (de asteptare), percepem o persoana ca prieten, in imaginea ce ne-o formam vor predomina trasaturile de caracter pozitive. Dimpotriva, daca asteptarea este de ostilitate, vor fi percepute primordial caracteristicile negative. Si intr-un caz si in celalalt nu percepem persoana in mod cuprinzator si nu retinem din imaginea formata totalitatea trasaturilor de personalitate. Asa se explica de ce un indragostit idealizeaza fiinta iubita, in timp ce oamenii aflati in conflict se descriu in negru. In mod obisnuit, iti poti da seama de atitudinea cuiva fata de alta persoana dupa felul cum o descrie. Daca, in portretul pe care i-l face, apar doua trasaturi de caracter negative, poti fii sigur ca n-ai intalnit un ptrieten Ca si in cazul lucrurilor, cand percepem o persoana avem tendinta sa o plasm intr-o categorie anterior cunoscuta. Impresiile prezentate interfereaza cu experienta trecuta, reprezentarile senzoriale cu judecatile evaluative. Un om nu ne ofera doar o imagine individuala. El este roman, tanar sau batran, intelectual sau agricultor, etc. Cand il percepem, il introducem imediat in categoria celuilalt generalizat. Dar oamenii, chiar ei mai tipici pentru categoria in care i-am incadrat, sunt foarte diferiti, departe de tiparul modal. Romanii nu ...