Ontologie - tipuri de existențe și formele conștiinței ca fundament al ființei umane

Stim cu totii destul de bine ca Ontologia este domeniu central ale reflectiei filosofice, studierea carora are ca scop intelegerea reflectiei filosofice, studierea carora are ca scop intelegerea stiintifica a intregului spectru al realitatii: de la realitatea anorganica pana la cea social organizata. Ea (realitatea) include atat realitatea materiala, cat si cea spirituala sau mixta. Toate fiind unificate prin prisma cunoasterii stiintifice. Studierea, familiarizarea doctoranzilor cu tematica acestui curs permite depasirea unei specializari inguste si inlaturarea consecintelor acesteia atat prin prisma studierii generale a realitatii si a intelegerii raportului dintre general si specific, cat si prin prisma abordarii pluralitatii aspectelor cunoasterii stiintifice, ce deschide noi aspecte de cercetare atat a vechilor domenii de cercetare, cat si evidentierea unor aspecte noi de investigatie. Referinduma la tipuri de existenta pot zice ca toate conceptele filozofice, de oricand si oriunde, au postulat o existenta, adica un anumit continut al lumii. Sunt cinci tipuri ale existentei: Tipul existential, cu imtelesul si functia de a desemna faptul existentei, al fiintarii, faptul ca ceva se afla, este dat.

Tipul definitional care are functia de a desemna echivalrnta, sinonimia, in cadrul definitiilor, intre definit si definitoriu, intre notiunea pe care o definim si descrierea prin care o definim Tipul de incluziune desemneaza faptul ca o anumita multime este cuprinsa in sfera altei multimi, ca specie a genului.

Existenta este faptul de a fi, de a avea o realitate obiectiva, independent de constiinta celui care gandeste sau percepe aceasta realitate.

Aperceptiv, existenta este o fenomenalitate dinamica, primara, reprezentarea minimala mijlocita de simturi. Realitatea nemijlocita a perceptiei intra insa in starea conceptuala a existentei doar prin aparitia limbajul semnificant care permite diferentierea si interpretarea precisa a obiectului existent.

Doar constiinta face posibila perceperea reflexiva a existentei si a formelor sale, prin raporturi de constructie si obiectivare a limbajului desemnand realitatea obiectiva. (Desemnarea existentei ca fiind un produs al constiintei individuale sau al imaginarului este punctul de vedere naiv al solipsismului.) In timp s-au disociat doua ipoteze asupra existentei realitatii, una obiectivista sau materialista, care afirma o realitate existenta autonom fata de subiect, si o ipoteza idealista, a dependentei realitatii de cel care o percepe si o reprezinta.

Doua tipuri dupa parerea mea foarte importante sunt existenta sociala si constiinta social care se refera atat la articolul dat atat si la fiintarea umana.

Existenta sociala si constiinta sociala, categorii fundamentale corelative ale materialismului istoric, care desemneaza latura materiala si cea spirituala a vietii sociale; raportul dintre ele constituie problema fundamentala a stiintei despre societate. Karl Marx a ...