Modul în care își întemeiază Aristotel filosofia primă

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

Structura lucrarii:
1.Introducere (scopul lucrarii).
2.Ce fel de stiinta e metafizica?
3.Axiomatizarea ontologiei.
4.Formularea principiilor din "Metafizica".

Extras din referat:

In aceasta lucrare imi propun sa expun cateva consideratii cu privire la modul in care Aristotel intemeiaza "stiinta fiintei ca fiinta".Pentru aceasta voi avea in vedere o serie de observatii pe care le face T.H.Irwin in "Aristotle's Discovery Of Metaphysics".Ulterior voi incerca sa analizez problema principiilor non-contradictiei si al tertului exclus pentru a vedea in ce masura acestea sunt principii ale metafizicii.Pentru aceasta ma voi folosi de observatiile lui J.Ortega y Gasset cu privire la aceasta problema pe care el o numeste "axiomatizarea ontologiei".

In cele din urma voi expune cele doua principii in maniera in care o face Aristotel in "Metafizica" si voi incerca sa arat in ce consta fiecare si la ce anume se poate aplica.

2.Ce fel de stiinta e metafizica?

In "Metafizica" Aristotel spune ca filosofia prima se diferentiaza de celelalte stiinte particulare prin scop, metoda si domeniu de cercetare.Totodata, el defineste filosofia prima ca fiind o stiinta a universalului, a "primelor cauze si principii ale fiintei ca fiind" .Avand in vedere aceste caracteristici Irwin pune in discutie raportul dintre filosofia prima (metoda si scopul acesteia) si conceptia aristotelica despre stiinta in genere.

Ideea principala in jurul careia se contureaza articolul lui Irwin este ca filosofia prima nu intruneste conditiile unei stiinte expuse de Aristotel in "Organon".De pilda in "Organon", Aristotel respinge posibilitatea existentei vreunei stiinte a universalului.Orice stiinta trebuie sa cerceteze o anumita parte a realitatii, sa se bazeze pe inductie si sa-si poata demonstra empiric teoriile.Totodata, Irwin observa ca la Aristotel putem vorbi de cunoastere stiintifica a unei propozitii doar in masura in care acea propozitie e deductibila dintr-un set de premise adevarate in mod necesar care au rolul de a explica acea propozitie.Astfel, Irwin rezuma teoria aristotelica despre stiinta (demonstrativa) in doua mari idei:

1. Partea demonstrativa a unei stiinte presupune existenta unei stiinte a primelor principii pe care sa le demonstreze.Cu toate acestea nu poate exista o stiinta a primelor principii ale unei stiinte particulare.Tot astfel nu poate exista o asemenea stiinta a oricaror alte prime principii ce ar putea fi comune mai multor stiinte.Un astfel de caz, spune Irwin, este observabil la asa-numitele axiome cum ar fi principiul non-contradictiei sau al tertului exclus.Aceste principii (axiome) sunt presupuse de orice demonstratie insa ele nu sunt demonstrabile.

2. O stiinta se ocupa cu organizarea si cercetarea datelor immediate ale experientei, decupand un anumit cadru al realitatii (ex: botanica se ocupa cu studiul plantelor).

Problema pe care Irwin o observa plecand de la aceste consideratii este ca filosofia prima, considerata ca stiinta, "nu intruneste conditiile necesare pentru o stiinta in genere" .Totusi, desi aceasta obiectie este destul de serioasa, nu cred ca ar trebui sa conchidem imediat ca Aristotel este inconsistent cu propria-i metoda.Evident ca din cele expuse anterior ar rezulta ca nu poate exista o stiinta a universalului sau a primelor principii.Cu toate acestea consider ca ar trebui facuta o anume distinctie cu privire la termenul "stiinta".Daca am intelege prin stiinta doar ceea ce Aristotel numeste "stiinta demonstrativa", atunci obiectia lui Irwin se sustine.Totusi, nu consider ca Aristotel ar fi pus semn de egalitate intre "stiinta demonstrativa" si "stiinta fiintei ca fiinta".Aceasta se poate vedea chiar din distinctia facuta de Aristotel pe care Irwin o observa la inceputul articolului intre filosofie prima si stiinte particulare.Dupa cum am vazut, stiintele particulare se diferentiaza de filosofia prima prin scop, metoda si domeniu de cercetare.Ar parea deci evident ca scopul filosofiei prime nu poate coincide cu scopul fizicii, de exemplu, sau ca acestea sa aiba acelasi domeniu de cercetare.

3.Axiomatizarea ontologiei.

Referitor la cazul principiului non-contraditiei si la cel al tertului exclus, Irwin se intreaba daca nu cumva ele ar trebui sa fie principii comune ale tuturor stiintelor.Aceasta intrebare apare ca urmare a unei constatari: cele doua principii sunt folosite, in formulari diferite totusi, de fiecare stiinta in parte.Fiecare stiinta pentru a avea un grad cat mai inalt de coerenta trebuie sa foloseasca propozitii non-contradictorii.Raspunsul lui Aristotel la intrebarea de mai sus ar fi, spune Irwin, ca aceste principii (axiome), sunt comune tuturor stiintelor doar prin analogie.Astfel, fiecare stiinta are propriul sau principiu al non-contradictiei.Nu se poate spune deci ca exista un set de axiome care sunt formulate universal si care sa se aplice tuturor stiintelor in acelasi mod.

Bibliografie:

.H.Irwin, "Aristotle's Discovery Of Metaphysics" , Cornell University.

- "Sisteme categoriale"curs 7, Ilie Parvu , sem. I, Facultatea de Filosofie , Bucuresti

- Aristotel-"Metafizica", Ed. IRI, Bucuresti, 1999.

- W.&M.Kneale-"Dezvoltarea logicii", Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1974.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Modul in care isi intemeiaza Aristotel filosofia prima.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
9/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
8 pagini
Imagini extrase:
8 imagini
Nr cuvinte:
2 065 cuvinte
Nr caractere:
11 330 caractere
Marime:
13.05KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Referat
Materie:
Filosofie
Tag-uri:
aristotel, filosofie
Predat:
la liceu
Sus!