Globalizarea - Efecte Negative și Pozitive

Argument

Fenomenul globalizator a acaparat întreg mapamondul. Astăzi, nu putem concepe o lume inchisă, izolată în contextul liberalizării masive a comerţului, a telecomunicaţiilor, a schimburilor culturale şi interculturale. Globalizarea culturală reprezintă un fenomen care din punctul de vedere al multora aduce mai multe influenţe negative decât pozitive. În lucrarea de faţă voi încerca să surprind căteva dintre influenţele globalizării cu impact direct asupra culturii naţionale.

Apariţa şi evoluţia conceptului de globalizare

Germenii globalizării se regăsesc încă din antichitate, dar modalităţile şi formele concrete de transpunere în practică a ideilor, astăzi asimilate globalizării, au evoluat pe măsura dezvoltării activităţilor economice, a tehnicilor şi a tehnologiilor de comunicare, a societăţii umane în ansamblul său.

Despre începuturile globalizării reale se poate vorbi însă, în adevăratul sens al cuvântului, abia odată cu dezvoltarea navigaţiei şi cu marile descoperiri geografice care au deschis calea schimbului de valori materiale şi spirituale pe întregul mapamond, schimburi ce au influenţat pe scară largă evoluţia ulterioară a societăţii umane. De altfel, cea mai corectă formă de manifestare a globalizării a fost cunoscută sub numele de „europenizare”, proces care s-a derulat de-a lungul mai multor secole şi a condus la o omogenizare culturală în planul tehnicilor esenţiale ale omenirii.

Noua conjunctură internaţională, creată prin „prăbuşirea comunismului” şi extinderea spre est a sistemului politic democratic, a creat premisele unui nou tip de abordare a conceptului de globalizare. Aceasta constă, în esenţă, în elaborarea unui cadru tot mai coerent de cooperare economică, politică şi militară a statelor, pornind de la rolul acestora de membre a ONU, dar şi de state cu vocaţie clar europeană. Intensificarea cooperării este impusă de dimensiunea globală a unor fenomene ce însoţesc dezvoltarea economico-socială a fiecărei ţări sau seturi de ţări precum: migraţiile internaţionale, poluarea transfrontalieră, criminalitatea organizată, recrudescenţa fundamentalistă, etc.

Însă, din punct de vedere economic şi chiar politic, punctele de vedere tind spre o anumită convergenţă, globalizarea culturală, consecinţă la rândul ei a celei economice şi politice, este tot mai intens criticată. Mişcările antiglobalizante, dar şi cele cu caracter fundamentalist şi extremist ca revers al globalizării, iau o amploare din ce în ce mai mare.

Globalizare culturală şi cultură globală

Internaţionalizarea comerţului şi a investiţiilor a constituit una din cauzele principale ale intensificării procesului de globalizare. În epoca globală, informaţiile, tranzacţiile financiare şi acordurile de cooperare se realizează extrem de rapid de pe un continent pe altul, de pe un meridian pe altul.

Dezvoltarea este prin urmare un proces economic, dar şi cultural. Corelarea dintre dezvoltare şi cultură exprimă de fapt caracterul global al determinismului social. Pe de altă parte, tradiţiile culturale locale, trecutul specific al fiecărui popor sau al fiecărei comunităţi îşi spun cuvântul şi cu cât valorile locale sunt mai puternice, cu atât conşiinţa apartenenţei la acestea este mai puternică, favorizând exacerbarea unor tendinţe antiglobalizatoare care pot conduce până la fundamentalism şi chiar terorism.

România nu a putut rămâne în afara acestor evoluţii. Colapsul sistemului comunist în Europa centrală şi de est şi desfiinţatrea barierelor ideologice a deschis calea intensificării conexiunilor globalizante şi la nivelul siatemelor urbane din statele central şi est-europene.

În acest context, oraşele româneşti şi îndeosebi cele situate în partea superioară a ierarhiei urbane tind să preia din atributele oraşelor cosmopolite, proces favorizat de creşterea diversităţii etnice şi de dezvoltarea serviciilor. Stabilirea pe teritoriul României a unor cetăţeni de naţionalitate arabă, turcă sau chineză ce dezvoltă afaceri de comerţ sau de mică industrie sau a unor cetăţeni veniţi la studii, la care se adaugă personalul misiunilor diplomatice, al firmelor multinaţionale sau al ONG-urilor s-a reflectat şi în domeniul serviciilor, prin apariţia unor unităţi specializate (restaurante cu specific chinezesc, libanez. Italian sau grecesc, brutării cu specific franţuzesc sau german, magazine de artizanat african, indian sau latino-american, etc).

Eopca actuală este caracterizată ca o perioadă de vacuum haotic, umplut cu dezordini dense şi tendinţe contradictorii, într-o atmosferă de confuzie, dar şi o perioadă a incertitudinii, care prilejuieşte alegeri şi oportunităţi, perioadă despre care nu se ştie cât va dura, nici de către ce factori va fi influenţată.

Produse ale culturii globale de consum.

În acest context, voi încerca să evidenţiez impactul globalizării culturale asupra vieţii urbane în general şi asupra celei româneşti în particular, evidenţiind principalele mutaţii care au avut loc la nivelul celor două componente de bază ale culturii: cea artifactuală- luându-se ca exemplu cultura vestimentară şi cea arhitecturală şi cea mentifactuală- un exemplu caracteristic în acest sens fiind cultura muzicală, în vreme ce gastronomia a fost privită ca un corolar între artifactual şi mentifactual.