Erasmus Din Roterdam

Titanismul este indeobste asociat cu vigoarea manifestata prin infaptuiri de amploare si forta putin obisnuita, de mare efect, pe titani nii inchipuim ca luptatori purtati de o irezistibila energie, impreosinanti in toate, indrazneti in ganduri si in actiuni, gata sa intrevada sis a paseasca pe cai neumblate, sa biruie nencrederea rutinara, sa se bacure de admiratia lumii sau sa o impuna. Titanii sunt totuna cu fortele exceptionale; siguri de ei isi poarta irezistibil chemarea si capacitatea de infaptiure, iradiaza ca Michelangelo, sunt frumosi ca Rafael, mareti ca Leonardo da Vinci, siguri de ei, hotarati sa/si materializeze planurile, cum este Columb, prolifici ca Titian sau Lope de Vega, pururi inspirati ca Shakespeare. Si totusi, printer titani, printre personalitatile de funte ale unei perioade de admirabila afirmare a capacitatii umane, epoca avand ambitia si satisfactia de a se vedea I eroi de dimensiuni putin obisnuite, unii si/au impus titanismul intr/un alt mod. Caci dc Renasterii ii sunt proprii opera reprezentand capacitatea de geniu a unor oameni de stiinta de a patrunde cu gandirea lor taine cosmice si/a spulbera neputinta statornicite in dogme sau forta unor artisti de/a regandi lumea in opere grandioase, de/a imbogati tezaurul de frumos al omenirii prin creatii nemuritoare, proprii ii sunt si contributiile rezultand dintr/o suma printr/o activitate de valorificare, emitere si difuzare de idei care au actionat in vreme, devenind titanism prin efectul asupra acelei epoci si/a celor urmatoare. Exemplara devine in acest sens si personalitatea si contributia, cu valoare epocala, a lui Erasmus din Rotterdam, acela care prin locul detinut in istoria lumii autentifica, odata mai mult si intr/un mod particular, forta spiritualitatii. Erasmus din Roterdam (1456-1536), stralucit reprezentant al umanismului, a fost in epoca sa, indelungata vreme, autoritatea spirituala cea mai inalta, socotit si numit cu credinta lumina lumii, pretuit si considerat de catre contemporani asa cum nu mai era si cum nu mai fusese nici unul dintre semenii manuitori ai condeiului din lumea moderna. Dupa cum observa biografii si exegeti erasmieni ca St. Zweig, I. Huizinga si altii, pe Erasmus universitatile si-l disputau, il doreau sfetnic puternicii lumii: Carol Quintul si Francisc 1, il onorau si-l solicitau papii, erau gata sa-l ridice in cele mai inalte demnitati elesiastice. Il admirau egalii si-l adulau invataceii, atentia data unuia sau altuia de catre marele umanist era totuna cu o investitura de capacitate spirituala, scrisorile ii inzestrau pe detinatori cu adevarate diplome de intelectualitate si noblete a spiritului. Interventia lui Erasmus era asteptata ca transanta in momentele de criza, in conflicte fierbinti sau pe cale de a se dezvalui, in mana sa stand cu adevarat, in anumite momente, putinta de a stavili procese sau de a deschide zagazuri. Asa a fost acela in care o atitudine categorica privitoare la Luther, atunci cand i-a fost ceruta de catre marele lector Frederic de Saxa, ar fi s chimbat poate ...