Definiția computației guvernatorul centrifugal Watt reprezentarea dinamicistă

In articolul lui intitulat Ce poate fi cognitia, daca nu computatie? van Gelder incearca sa descrie si sa motiveze conceptia dinamica suficient spre a arata ca ea se ridica in fapt la o conceptie alternativa a cognitiei, si inca una care este in modcurent viabila, (van Gelder, 1995, p347). Eliasmith considera pana si aceasta modesta pretentie implica dificultati teoretice care impiedica simpla ei acceptare. Spre a loca conceptia dinamicista a cognitiei in domeniul stiintelor cognitive, van Gelder identifica relatiile dintre rivalii principali curenti: conceptiile computationale, conexioniste si dinamice (p. 345) 2. El sustine conexionismul ca fiind o subcategorie a unei clase mai largi a sistemelor dinamice (p. 370). Mai mult, pretinde ca agenda dinamicista este intr-adevar un nou program de cercetare care este curent viabil si care este strict opus abordarii traditionale computational/reprezentationale (p. 345). Eliasmith va argumenta ca programul dinamicist al lui van Gelder nu subsumeaza convingator conexionismul, si nici nu este o alternativa fata de abordarile conexioniste sau computationale. Totusi, van Gelder a reusit sa ilustreze importanta teoriei sistemelor dinamice ca o unealta matematica pentru decrierea comportamentelor sistemice, comlexe-exact acele comportamente expuse de multe retele conexioniste. In alte cuvinte, proiectul mai larg al lui van Gelder esueaza, dar discutia lui ilumineaza consideratii relevante stiintelor cognitive curente. In evaluarea pozitiei lui van Gelder, Eliasmith va demonstra efectele aplicarii gresite a termenului computational. Subsecvent, autorul va arata ca van Gelder construieste o relatie ambigua intre guvernatorul centrifugal (exemplarul dinamicist) si mintea umana.

Din aceasta relatie, van Gelder merge mai departe spre a identifica caracteristicile importante ale conceptiei dinamiciste a cognitiei, si mod particular le rolului reprezentarii. Eliasmith critica si intemeierea lui van Gelder pe teoria oscilatorie motivationala (MOT) a lui Busemeyer si Townsend (1993) ca un exemplar empiric al dinamicismului.

Utilizarea neortodoxa a lui van Gelder a termenului computational ii permite sa introduca distinctii teoretice artificiale. Specific, el bisectioneaza stiintele cognitive in tabara computationala si tabara noncomputationala. Bizuirea pe aceasta distinctie il facesa aserteze ca cognitia este comportamentul unui anumit sistem dinamic (noncomputational) (p. 358). Totusi, odata ce ne eliberam de aplicatia neconventionala al conceptului de computatie, aceasta asertiune este evident falsa.

Van Gelder defineste un sistem computational dupa cum urmeaza (p. 336): Un sistem computational concret- un computer- este orice sistem ce realizeaza un sistem computational absract. Desi aceasta definitie explicita nu este nici excentrica, nici in particular contestabila in propriul ei drept, modul cum o aplica abordarilor computationale si conexioniste este. Van Gelder cauta sa-si foloseasca definitia unui ...