În urma consultării listei biblografice şi la recomandarea unui coleg, am hotărât să citesc volumul „The Fourth Protocol”, scris de romancierul englez Frederick Forsyth.
Frederick Forsyth s-a născut la 25 august 1938 în Ashford, Kent, Anglia. Este cunoscut mai ales ca romancier de limbă engleză şi ocazional comentator politic. Cele mai cunoscute volume publicate sunt: The Day of the Jackal (1971), The Odessa File (1972), The Fourth Protocol (1984), The Dogs of War (1974), The Devil's Alternative (1979), The Fist of God (1994), Icon (1996), The Veteran (2001), Avenger (2003), The Afghan (2006), The Cobra (2010) şi The Kill List (2013). O serie de romane au fost ecranizate, de-a lungul timpului, în producţii artistice pentru marele ecran apreciate de publicul larg. Creaţile sale literare fac parte din genul romanului de aventură, război şi de spionaj.
Inspiraţia şi ideiile de creaţie izvorăsc din experienţa sa de viaţă şi din realităţile epocii în care a fost şi este martor. În tinereţe a fost pilot militar în cadrul RAF (Royal Air Forces), ulterior, începând cu 1961, devine jurnalist la REUTERS şi BBC. Cu aceste ocazii călătoreşte în multe zone fierbinţi ale globului, ca juralist corespondent pe lângă diverse corpuri diplomatice ale Regatului Unit. Debutează editorial în 1969 cu The Biafra Story, reeditată în 1977 cu titlul The Biafra Story: The Making of an African Legend, un documentar despre războiul civil din Nigeria (1967-1970). În 1971 publică primul său volum de beletristică The Day of the Jackal. În 2012 este premiat cu distincţia „Cartier Diamond Dagger” de către Crime Writers Association.
În romanele sale, Frederick Forsyth se remarcă prin abordarea unui stil asemănător anchetelor jurnalistice, cu accente în ceea ce priveşte meticulozitatea prezentării intrigii, a faptelor şi acţiunilor, susţinută de o cercetare şi o documentare riguroase. Romanele sale conţin descrieri amănunţite despre subiecte precum spălarea de bani, traficul de armament, identităţi substituite, spionaj. Aceste perspective sunt evidenţiate din plin şi în romanul The fourth protocol (1984).
Serviciile de informaţii şi în general lumea spionajului, au aprins, de-a lungul istoriei, imaginaţia publicului larg. Lipsa de informaţii concrete despre activităţile acestora condiţionează ca spaţiile lipsă să fie completate de romane de ficţiune cu poveşti neverosimile, dar credibile în ochii consumatorilor de senzaţional. În The fourth protocol, Frederick Forsyth compune un univers alcătuit dintr-o paletă vastă şi complexă de situaţii ce amintesc de cele mai răsunătoare scandaluri de spionaj din perioada războiului rece.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
