Ramipril - implicații farmacologice și analitice

INTRODUCERE

În calitate de studenţi în anul IV al Facultăţii de Farmacie Tg. Mureş – viitori farmacişti, la subiectul propus de disciplina Metodologia Cercetării – Implicaţii farmacologice şi analitice ale Ramiprilului - studiu bibliografic (referat) întocmit în 4 săptămâni, grupul nostru şi - a propus următorul obiectiv :

Studierea literaturii de specialitate privind implicaţiile farmacologice şi analitice ale Ramiprilului conform cunoştiinţelor acumulate in cei patru ani de facultate privind fondul tematicii şi întocmirea unui referat cu respectarea recomandărilor generale privind forma referatului (întocmirea, redactarea şi prezentarea lucrărilor în cadrul universităţii noastre).

Am conceput referatul sub forma unei fişe a produsului : date de identitate ale Ramiprilului (inclusiv identificare şi dozare) apoi farmacologie (cu farmacodinamie, farmacocinetică şi actualităţi) iar în final, concluziile noastre privind locul şi rolul actual al Ramiprilului în terapeutica viitoare . Prezentăm în anexă medicamentele cu conţinut de Ramipril înregistrate la noi în ţară .

LISTA DE ABREVIERI

SRAA-sistemul renină-angiotensină-aldosteron

AGT-angiotensinogen

ATI-angiotensină I

ATII –angiotensină II

BRA – blocant al receptorului de angiotensină

ECA-enzima de conversie a angiotensinei

ECA2-subtipul 2 al ECA

RAT1-receptor subtipul 1 al angiotensinei II

RAT2-receptor subtipul 2 al angiotensinei II

IECA – inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei

TA - tensiune arterială

HTA - hipretensiune arterială

ANM – Agenţia Natională a Medicamantului

1. RAMIPRIL - DATE DE IDENTITATE [1]

Tabel nr. 1

Cod ATC CO09AA05 = inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA )

Denumire IUPAC (2S,3aS,6aS)-1-[(2S)-2-{[(2S)-1-ethoxy-1-oxo-4-phenylbutan-2-yl]amino}propanoyl]-octahydrocyclopenta[b]pyrrole-2-carboxylic acid

Puritate 98,0%-101,0 substanţă uscată

Masa moleculară 416.511 g/mol

Formula C23H32N2O5

Formula 2D [2] Formula 3D [2]

Aspect Pulbere cristalină alb / aproape albă

Identificare A. În conformitate cu testul pentru puterea rotatorie specifică

B. Examinarea spectrului de absorbţie în infraroşu comparativ cu spectrul obţinut cu Ramipril CSR

Dozare 2 metode spectrofotometrice si 1 spectrofluorimetrică [3]

Determinare copuşi inrudiţi Cromatografie lichidă

Forme de prezentare Ramipril capsule şi comprimate

2. FARMACOLOGIE

2.1. Farmacocinetică [4]

Absorbţie : per os se absoarbe rapid , atingând concentraţia maximă într-o oră. Consumul concomitent al alimentelor reduce biodisponibilitatea, dar nu sub 50-60%.

Metabolizare : prin hidroliză în Ramiprilat – metabolitul activ, care atinge maxim în 2-3 ore. Circulă legat de proteinele plasmatice : Ramipril 73% şi Ramiprilat 56 % [5] .

Timp de înjumatăţire .Excreţie: metabolitul active, Ramiprilat şi metaboliţii inactivi (ramipril glucuronid, ramiprilat glucuronid, dicetopiperazin ester si acid ) se elimină predominant renal .Ramiprilatul are cinetica de eliminare in 3 faze cu timp de înjumătăţire de 2-4 ore, 9-18 ore şi mai mare de 50 ore.Aceasta se datorează distribuţiei masive în toate ţesuturile ( T1/2 iniţial), clearance- ul Ramiprilatului liber din plasmă (T1/2 intermediar ) şi disocierea Ramiprilatului de ECA ( T1/2 terminal) . Concentraţia Css se atinge la 4 zile [5 ] .

2.2. Farmacodinamie [4;5]

Mecanism de acţiune : inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (Cod ATC CO09AA05 ). Determină scăderea secreţiei de aldosteron.Creşterea reninei plasmatice nu determină creşterea aldosteronului ( acţioneaza preferenţial pe receptori musculari şi renali; nu produce retenţie hidrosalină şi nici tahicardie reflexă ).

Ramiprilul acţionează prin intermediul metabolitului său activ-Ramiprilat Studiile experimentale arată că efectele hemodinamice şi antihipertensive se datorează inhibării enzimei de conversie prezente la nivelul pereţilor vasculari, miocard, rinichi şi constă în scăderea producţiei locale de angiotensină II. Enzima de conversie a angiotensinei intervine şi în degradarea bradikininei ( substanţă vasodilatatoare) .

2.3. Farmacologie actualităţi:

2.3.1..Polimorfismul genetic al sistemului renină-angiotensină aldosteron:

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron are rol important în menţinerea homeostaziei organismului. Hiperactivitatea acestui sistem a fost descris în multe boli cardiovasculare. Factorul central, care participă în procesele de lezare a organelor ţintă, în procesele de remodelare, în agravarea disfuncţiei endoteliale sau în apariţia nefroangisclerozei este angiotensina II. Ea se poate forma prin calea enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) , însă date recente subliniază importanţa căii alternante de sinteză a AT II, prin calea chimazei. Formarea fracţiunii circulante a AT II are loc rapid şi reprezintă cca 10% din AT II totală, iar cea tisulară se formează mai lent reprezentând cca. 90% din AT II totală. AT II acţionează prin receptori angiotensinici, dintre care cei mai importanţi sunt subtipurile 1 şi 2, adică R-AT1 şi R-AT2. Cascada SRAA este prezentată în figura 1.

Studiu bibliografic