Din totdeauna, grija fata de aproapele in suferinta, a generat metode si mijloace de
alinare. Mentionam in acest sens primele leacuri constituite din plante, radacini sau flori,
asociate sau nu cu o gestica tamaduitoare.
Progresele inregistrate de stiinta de-a lungul secolelor, au creat produse pe cale chimica -
initial avand la baza principii active din plante - ulterior calea de sinteza a amplificat infinit
posibilitatile de lupta cu boala. De aici si stiinta care studiaza totalitatea medicamentelor -
Farmacologia - a luat amploare prin studiile si cunoasterea tuturor efectelor benefice sau toxice
pe care acestea le pot avea asupra organismului uman, a modificarilor cauzate asupra omului si
agentilor patogeni, precum si a etapelor parcurse de medicament din momentul introducerii lui
in organism pana la producerea efectelor si eliminarea lui.
Farmacologia este stiinta care se ocupa cu studiul medicamentelor sub diferite aspecte
(gr. pharmakon = remediu si logos = stiinta).
Farmacologia are mai multe ramuri, dintre care mai importante pentru practica medicala
sunt:
Farmacocinetica care studiaza transformarile suferite de medicamente in organism, de la
administrare si pana la eliminarea lor.
Farmacodinamica care studiaza actiunile si mecanismele de actiune ale medicamentelor
asupra organismului normal si patologic si stabileste locul de actiune al medicamentelor.
Farmacotoxicologia care studiaza efectele adverse (nedorite) ale medicamentelor, ca si
intoxicatiile acute sau cronice produse de medicamente, prevenirea si tratamentul lor.
Farmacologia poate fi impartita in farmacologie experimentala, care urmareste stabilirea
efectelor unui medicament, a mecanismelor de actiune, a toxicitatii si caracteristicilor
farmacocinetice la diferite animale de laborator, si farmacologie clinica, ce stabileste utilitatea
terapeutica a medicamentului la om. O alta clasificare deosebeste farmacologia generala si
farmacologia speciala.
Farmacologia generala cuprinde principiile comune care conditioneaza actiunea
medicamentelor, generalitati privind mecanismele de actiune ca si principalele etape
farmacocinetice.
Farmacologia speciala studiaza diferite tipuri de medicamente clasificate in functie de
organele si sistemele asupra carora actioneaza sau in functie de actiunea lor terapeutica.
Farmacologia este o stiinta moderna care face legatura intre fiziologie, biochimie,
fiziopatologie si terapeutica, avand un caracter practic, aplicativ foarte important.
FARMACOCINETICA GENERALA
Farmacocinetica urmareste modificarile suferite de medicament in organism, sub aspectul
proceselor de absorbtie, transport, distributie, metabolizare si eliminare.
ABSORBTIA
Prin absorbtie se intelege patrunderea medicamentului de la locul de administrare in
circulatia sangvina.
Absorbtia este dirijata de legile generale ale transportului prin membranele biologice
(liposolubilitate, grad de disociere, marimea moleculei etc.).
Factorii care influenteaza absorbtia sunt dependenti de substanta sau de organism.
Factorii care depind de substanta sunt forma farmaceutica, proprietatile fizico-chimice si
concentratia.
Notiunea de biodisponibilitate defineste fractiunea de principiu active care ajunge in
circulatia generala, ca si viteza cu care ajunge. Biodisponibilitatea unui medicament este
variabila in functie de forma medicamentoasa (mai mare pentru pulberi si solutii decat pentru
comprimate, drajeuri, granule etc.), ca si de ingredientele utilizate pentru prepararea formei
medicamentoase. O biodisponibilitate scazuta poate reduce eficacitatea terapeutica a unui
medicament, pe cand o biodisponibilitate crescuta poate duce la aparitia unor efecte toxice.
Formele "retard" sau "depozit" sunt intentionat fabricate pentru a intarzia absorbtia, in
scopul obtinerii unui efect prelungit.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.