Benzilpiperazina

I. INTRODUCERE

BZP este denumirea pentru drogul sintetic N-benzilpiperazina, un stimulant asemănător amfetaminei. Tabletele de BZP, în special cele care conţin halucinogenul TFMPP (1-(3-trifluormetilfenil)piperazina), adesea sunt vândute ca MDMA (3,4-metilen-dioxi-metamfetamina, cunoscută ca şi ecstasy) sau promovate ca o alternativa la MDMA.

BZP se gaseşte ca o pulbere care poate fi ambalată în mici recipiente de plastic sau sticlă sau în pungi de plastic. Pulberea este adesea presată în tablete cu diferite logouri (embleme). Ocazional se gaseşte şi sub formă de capsule.

BZP este administrat pe cale orală. Drogul mai poate fi prizat sau fumat, dar aceste metode de administrare sunt mai puţin comune. Dozele orale obişnuite variază de la 20 la 200 mg. Efectele dureză in general între 6 şi 8 ore.

BZP este utilizat în primul rând de adolescenţi şi tineri şi este adesea folosit la petreceri sau in cluburi de noapte.

ISTORIC

1-Benzilpiperazina a fost sintetizată prima oara de Wellcome Research Lab. ca un potenţial antihelmintic, dar s-a descoperit că determină o inversare a efectelor tetrabenazinei ( medicament de tipul reserpinei ce opreste acumularea monoaminelor în vezicule) la şoareci, indicând o acţiune potenţial antidepresivă. S-a descoperit că BZP cauzeză hiperactivitate, mişcări involuntare ale capului şi o reducere a vitezei de reacţie. Aceste proprietăţi se găsesc şi la amfetamine.

De vreme ce testarea unei substanţe de tipul amfetaminei pe subiecţi deprimaţi, într-un studiu clinic, le putea cauza un stress inutil, efectele amfetaminice trebuiau evaluate. Aceasta a determinat efectuarea de 2 studii, primul realizat de Bye şi apoi de Campbell, care au comparat efectele fiziologice al BZP şi amfetaminei asupra voluntarilor umani sănătoşi şi respectiv au comparat efectele subiective şi fiziologice ale BZP şi amfetaminei asupra foştilor dependenţi de amfetamină. Rezultatele acestor 2 studii au aratat că BZP este foarte asemănătoare amfetaminei (deşi existau câteva diferenţe interesante, ale căror mecanisme nu vor fi descoperite pentru încă 13 ani) şi că studiile clinice nu sunt recomandate. Aceasta a fost ultima cercetare pe care institutul Wellcome a făcut-o asupra BZP.

Circa 5 ani mai târziu, un grup de oameni de ştiinţă ungari care lucrau pentru EGIS P.W. a prezentat o lucrare la al VII-lea Congres Internaţional de Farmacologie intitulată “Activitatea antidepresivă a unui nou derivat al acidului piridincarbonic, EGYT-475”. Se aştepta ca EGYT-475 (mai târziu comercializat ca Trelibet) să aibă activitate antidepresivă deoarece antagoniza efectele comportamentale ale reserpinei, inhiba depleţia de dopamină indusă de reserpină şi inhiba creşterea de DOPA-c indusă de aceasta. Dar studiile care au incercat să testeze efectul Trelibetului pe culturi de celule sau cele care au încercat să-i determine situsurile de legare au găsit că nu are acţiune şi nici situsuri de mare afinitate. S-a concluzionat că Trelibet singur este inactiv şi că de fapt componentul activ este un metabolit, un compus denumit EGYT 2760 cunoscut ca şi 1-benzil-piperazina.

La începutul anilor 90, Agenţia de Control a Drogurilor din Statele Unite nota că această substanţă este folosită ca drog de recreere în California. De asemenea raporta că este folosită ca substitut în drogurile ilicite. Nu după mult timp folosirea drogului pe plan mondial a explodat - o situaţie care a fost curând urmată de control legislativ în multe ţări. Din 1999 BZP a crescut în popularitate în Noua Zeelandă unde, iniţial a existat o lipsă completă de reglementare, devenind rapid cât mai larg folosit. Ca urmare Guvernul Noii Zeelande a creat un nou program ce limita vânzarea de pastile pentru petreceri celor sub 18 ani; au fost aplicate restricţii privind reclamele, ambalajul şi etichetarea, fiind necesare aplicarea de avertizări privind riscul pentru sănătate. Astăzi, popularitatea lor înseamnă că circa 5 milioane de pastile vor fi vândute in 2007. Stimulantele pe bază de piperazină au început să apară în Europa în 2000, dar au rămas,până de curând, practic inaccesibile în restul lumii. La începutul lui 2006 pilulele conţinând ca ingrediente active BZP şi TFMPP au apărut în oraşul Vancouver, Canada, unde au crescut rapid în popularitate printre petrecăreţii nocturni ca o alternativă sigură la drogurile ilicite de pe stradă. Aceste pastile legale pe bază de BZP sunt comercializate către canadieni sub denumirea de “lovely” şi sunt în mod curent denumite de localnici ca “lovelies”.

referatul l-am facut la materia Toxicomanii, fac. Farmacie