Structura Rețelelor de Distribuție

Posibiltăţi de configurare a reţelelor electrice de transport si distrbuţie

1.Consideraţii generale

Din studile făcute reiese că în fiecare din reţelele electrice din Romania se regasesc , parţial sau integral, urmatoarele categorii de reţele electrice

• Reţele de alimentare, formate din linii electrice aeriene sau subterane, statii de transformare şi puncte de alimentare prin care se realizează transpotul energiei electrice de la sursele de alimentare catre reţelele de distribuţie.

• Reţele de distribuţie de medie sau de joasă tensiune, formate din linii electrice aeriene sau subterane şi posturi de transformare care preiau energia electrică din reţeaua de alimentare şi o distribuie la consumatori

Ceea ce diferă de la oraş la oras este modul de organizare si de funcţionare al diferitelor categorii de reţele electrice, nivelul de dezvoltare si treptele de tensiune adoptate

2.Scheme ele conexiuni şi structura reţelelor electrice urbane şl rurale de distribuţie publică

Construcţia raţională a reţelelor elctrice publice urbane sau rurale este de o deosebită importanţă, deoarece, în prezent, investiţiile în aceste obiective sunt foarte mari, energia electrică tranzitată şi distribuită prin acestea fiind în continuă creştere, iar indicatorii de calitate tot mai ridicaţi.

Prin alegerea structurii şi arhitecturii unei reţele de alimentare publică urbană sau rurală se înţelege, de regulă, precizarea tensiunii de alimentare, a schemelor de conexiuni ale reţelei, precum şi dimensionarea optimă a elementelor componente: linii de repartiţie, distribuitori de medie şi joasă tensiune, transformatoare de putere din staţiile şi posturile de transformare etc.

Figura 1 Structura generală a unei reţele publice urbane

In ce priveşte criteriile de alegere a schemelor şi structurii reţelelor electrice, acestea sunt următoarele:

Asigurarea, în perspectiva de lungă durată (20 -30 ani), a consu¬mului de energie electrică pentru zona alimentată, conform previ¬ziunii sau prognozelor de sarcină,

Eficienţa economică a variantei sau soluţiei alese, determinată prin cheltuieli minime de investiţii, costuri scăzute de exploatare - întreţi¬nere, cheltuieli minime pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

Realizarea siguranţei necesare în funcţionarea instalaţiilor de alimen¬tare cu energie eletrică.

Reducerea numărului şi duratei de întrerupere a consumatorilor de energie eletcrică.

Asigurarea calităţii energiei electrice furnizate consumatorilor, pre¬cum şi limitarea, în cadrul valorilor admisibile, a perturbaţiilor provocate de consumatori în funcţionarea reţelelor electrice de medie şi joasă tensiune, conform PE 143/94 .

Asigurarea funcţionării economice a reţelelor de distribuţie în condi¬ţiile variaţiei sarcinii, datorate ciclurilor sezoniere şi a consumatorilor de tip sezonier.

Spre exemplificare, în Figura 1 este prezentată o porţiune de reţea publică de distribuţie, pentru o aglomerare urbană (oraş), în scopul înţelegerii structurii şi arhitecturii acesteia, punându-se în evidenţă toate cele trei reţele de joasă, medie şi respectiv înaltă tensiune .

Pentru fiecare sistem de repartiţie şi de distribuţie publică, alegerea schemelor reţelelor de 110 kV, 20 kV şi 0,4 kV, a staţiilor şi posturilor de transformare, a arhitecturii reţelelor şi a soluţiilor sau variantelor constructive, se realizează numai pe baza unor studii de dezvoltare în perspectivă, pe o durată de minimum 15 ani a reţelei electrice, studiile respective trebuind să fie fundamentate tehnico-economic.

O caracteristică importantă a soluţiei sau variantei alese constă în aceea că trebuie să permită dezvoltarea instalaţiilor şi după această perioadă, fără a fi necesare modificări esenţiale, cu integrarea elementelor principale ale reţelelor electrice existente, adică soluţiile să fie autostructurante. Studiile de dezvoltare trebuiesc reactualizate periodic şi ori de câte ori se modifică în mod semnifica¬tiv ipotezele de bază.

Ţinând seama de experienţa acumulată în ultimii ani, privind comportarea în exploatare a reţelelor de distribuţie publică, aceasta va fi un factor hotărâtor în ceea ce priveşte fundamentarea şi reactualizarea studiilor de perspectivă, în acest domeniu. Această experienţă acumulată se va baza, în principal, pe evi¬denţa, pe o perioadă de 5 - 10 ani, a datelor de exploatare referitoare la frecven¬ţa ieşirilor din funcţiune a elementelor principale ale instalaţiilor, frecvenţa funcţionării rezervărilor active, eficienţa alimentării de rezervă, durata restabi¬lirii alimentării, precum şi frecvenţa diferitelor tipuri de avarii.

Soluţiile sau variantele stabilite la poiectarea reţelelor publice de distri¬buţie trebuie să se încadreze în strategia elaborată în studiile de dezvoltare cu etapizarea realizării lucrărilor, în corelaţie cu datele privind evoluţia consumului de energie electrică pe categorii de consumatori şi pe global zonă alimentată.

TDEE... Universitatea tehnica Iasi