Sectorul energetic românesc

Introducere

Prezenta lucrare ȋşi propune analiza sectorului energiei electrice ȋn România.

Într-o economie din ce ȋn ce mai globalizata, strategia energeticǎ a unei ţǎri se realizeazǎ ȋn contextul evoluţiilor şi schimbǎrilor care au loc pe plan mondial.

Romania dispune de o gama diversificatǎ, dar redusǎ cantitativ, de resurse de energie primara: ţiţei, gaze naturale, cǎrbune, minereu de uraniu, precum şi de un potenţial valorificabil de resurse regenerabile important.

La sfârşitul anului 2005, puterea disponibilă ȋn sistemul electroenergetic a fost de 14.714 MW. În anul 2006, productia brută de energie electricǎ a fost de 62,21 TWh faţǎ 51,9 TWh, ȋn anul 2000. La sfǎrşitul anului 2005 numărul consumatorilor de energie electricǎ a fost de 8.600.000, din care 8.040.000 consumatori casnici.

Producţia de energie electricǎ ȋn anul 2005 , dintr-un total de 59,413 GWh se ȋmparte astfel: 5.548 GWh(9,3%) ȋn centrala nuclearoelectricǎ, 21,915 GWh (36,9%) ȋn centrale electrice pe cǎrbune, 20,540 GWh (34,5%) ȋn centrale hidroelectrice şi RER şi ȋn cele din urmǎ 11,429GWh (19,02%) ȋn centrale electrice pe hidrocarburi.

Puterea disponibilǎ a centralelor electrice aflate la dispoziţia SEN ȋn anul 2005 (din total 14.714 MW) este pe categorii urmatoarea: 4,514 MW (30,7%) ȋn centrale pe bazǎ de hidrocarburi, 3.627 MW (24,6%) ȋn centrale hidroelectrice, 5,918 MW (40,2%) ȋn centrale electrice pe cǎrbune şi 655 MW (4,5%) ȋn centrala nuclearoelectricǎ.

Capitolul 1.Starea tehnicǎ a instalaţiilor în anul 2007

Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate ȋn perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor termoenergetice nu sunt echipate cu instalaţii performante pentru reducerea poluării, ȋn felul acesta emisiile de NOX şi SO2 situându-se peste valorile maxime acceptate ȋn UE. În ultimii 10 ani au fost modernizate/ retehnologizate unele centralele termoelectrice reprezentând aproximativ 10% din puterea instalată. În ceea ce priveşte grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de funcţionare normată depăşită. În perioada 2000 – 2005 au fost reabilitate, prin retehnologizare şi modernizare, capacităţi de producţie a căror putere însumată este de 900 MW. Sporul de putere obţinut prin modernizarea acestor capacităţi este de 101,4 MW. Pentru perioda 2006 – 2020 programul de reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizeaza retehnologizarea şi modernizarea unor capacitǎţi de producţie a cǎror putere instalatǎ ȋnsumeazǎ 2.328 MW. Urmare a modernizarii se va obţine pe ansamblu, un spor de putere de 69 MW şi o creştere a energiei produse ȋntr-un an hidrologicmediu de 416 GWh/an. Energia totalǎ care poate fi produsǎ suplimentar de aceste grupuri retehnologizate ȋn perioada 2006-2020 este estimatǎ la 5.500 GWh.

Unitatea 1 de la CNE Cernavoda (707 MW), în funcţiune din 1996, a realizat ȋn ultimii ani un factor de utilizare mediu a puterii de aproape 90%, livrând anual circa 9-10% din producţia de energie electricǎ a României. Durata de viaţă proiectată a Unităţii 1 Cernavodă este de 30 ani. Au fost implementate programe corespunzǎtoare de management a deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear ars, precum şi de prelungire a duratei de viaţă proiectate. În semestrul II al anului 2007, unitatea nr. 2 Cernavoda începe exploatarea comercială, asigurând astfel dublarea producţiei de energie electrică de provenienţă nucleară. Reţelele electrice de distributie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizică (circa 65%) a liniilor electrice de joasă, medie şi ȋnaltă tensiune (110 Kv), a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs ȋn anii ’60. in perioada analizată, consumul propriu tehnologic ȋn retelele de distribuţie (inclusiv pierderile comerciale) a avut o usoarǎ scădere, atingând ȋn anul 2004 valoarea medie anualǎ de 12,6%, comparativ cu media ţărilor din UE de 7,3%. Investiţiile efectuate pânǎ ȋn prezent ȋn reţeaua electrică de transport (RET) au permis realizarea ȋntr-o primă etapă a unei noi şi moderne infrastructuri de conducere prin dispecer şi a infrastructurii necesare funcţionării pieţelor de electricitate (reţea natională de fibră optică, noul sistem EMSSCADA, sistem de măsurare a cantităţilor tranzacţionate, platforme IT de tranzactionare si decontare.

Este in curs de desfăşurare programul de modernizare a Intregii reţele la nivelul celor mai ȋnalte standarde europene cu lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiilor electrice cele mai importante din RET precum şi a dezvoltării capacităţii pe liniile de interconexiune. Progresul tehnic realizat a permis aderarea ȋn anul 2003 la Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie Electricǎ (UCTE) şi conectarea sincronă ȋn 2004 a Sistemului Energetic Naţional (SEN) la sistemul UCTE, asigurând, pe lângǎ creşterea siguranţei în funcţionare, oportunităţi sporite de privatizare a companiilor de energie şi tranzactii pe piaţa de electricitate interna şi internatională.