Rezistorul este caracterizat printr-o relaţie de proporţionalitate între tensiunea aplicată la bornele sale şi intensitatea curentului ce trece prin el (legea lui Ohm: I = U/R).
Principalul parametru al unui rezistor este rezistenţa nominală. În practică se utilizează rezistoare cu valori ale rezistenţelor standardizate. De obicei, fabricanţii adoptă un şir de valori (10, 11, 12, 13, 15, 16, 18, 20, 22, 24, 27, 30, 33, 36, 39, 43, 47, 51, 56, 62, 68, 75, 82, 91, 100) care, înmulţite cu puteri ale lui 10, asigură rezistenţe în limitele 10 W - 10 MW. Prin combinarea (legare serie sau paralel) unora din aceste valori, se pot obţine toate celelalte valori care lipsesc din serie.
Rezistorul: reprezintă un element pasiv de circuit
u(t)=u(i(t),t) - caracteristica de tensiune
i(t)=u(u(t),t) - caracteristica de curent
Rezistorul reprezintă un fir conductor care fiind parcurs de un curent electric degajă căldură. Nu produce câmp electromagnetic, nu conţine surse de cămp electric străin.
Tipuri de rezistoare:
1)rezistorul liniar invariabil in timp
Fig.1.1.2
u, i în acelaşi sens ecuaţia de funcţionare: u(t)=R ∙ i(t)
unde: R(rezistenţa) i(t) = Gu (t); G - conductanţa şi se măsoară în -1 sau 1S=1-1 (Siemens)
Nu întotdeauna conductanţa reprezintă inversul rezistenţei (numai în curent continuu)
Caracteristica tensiune-curent în cazul curentului liniar e reprezentat printr-o dreaptă ce trece prin origine => tensiunea şi curentul au aceeaşi formă de variaţie la bornele rezistorului.
Fig.1.1.3
Dacă rezistenţa tinde la 0 caracteristica devine u = 0 şi ramura i devine un scurtcircuit, iar daca rezistenţa tinde la ∞ deci G0 atunci ramura devine o ramură deschisă (deci ramura funcţionează în gol).
2) rezistorul liniar variabil în timp numit şi parametric
Fig.1.1.4.
ec: u(t)=R(t)i(t) reprezentată în planul tensiune - curent
3) Rezistoare neliniare - caracteristica tensiune - curent nu este o dreaptă
Ecuaţia de funcţionare:
a) f(u(t),i(t),t)=0 dacă rezistorul este variabil în timp
b) f(u(t),i(t))=0 dacă rezistorul este invariabil in timp
Legarea în serie a rezistoarelor
Considerăm un număr de trei rezistenţe, R1, R2 şi R3 legate în serie cuplate la o sursă de tensiune U(figura 1.1.5). Prin circuitul format de cele trei rezistenţe alimentate la tensiunea U va trece un curent I.
Fig.1.1.5
Căderile de tensiune la bornele celor trei rezistenţe vor fi :
U1 =I∙R1 ; U2= I∙R2 ; U3= I∙R3 ; U = I∙Rech
Dar U = U1+ U2 + U3 rezultă I∙Rech = I∙R1+ I∙R2 +I∙R3
După prelucrare rezultă:
Rech = R1+ R2 + R3 (1.1.1)
Legarea în paralel a rezistoarelor
Considerăm un număr de trei rezistenţe, R1, R2 şi R3 legate în paralel cuplate la o sursă de tensiune U(figura 1.1.6).
Fig.1.1.6.
Prin circuitul format de cele trei rezistenţe alimentate la tensiunea U va trece un curent I, care conform legii lui Kircoff se împarte în trei curenţi I1, I2 şi I3. Căderile de tensiune la bornele celor trei rezistenţe vor fi egale.
, , , dar I = I1+I2+I3 rezultă:
sau după prelucrare rezultă
(1.1.2)
Notă: Ecuaţia de mai sus se poate generaliza pentru n rezistenţe legate în paralel.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.