Refacerea fizică în activități motrice

Eforturile depuse în antrenamente şi concursuri implică de multe ori o refacere a capacităţii fizice şi psihice, astfel încât după scurt timp sportivii să fie capabili să acţioneze în plenitudine fizică şi psihică. În acest context refacerea organismului constituie o preocupare de primă importanţă pentru specialişti şi cercetători pentru stabilirea cât mai exactă a conţinutului şi metodologiei acesteia.

Tot mai mulţi specialişti consideră refacerea organismului după efort ca factor al antrenamentului, pregătirea biologică pentru concurs evidenţiind importanţa ce i se cuvine.

Refacerea organismului după efort este o condiţie esenţială a progresului în antrenament.

Sloganul modern de a te antrena cât mai mult şi cât mai tare, arată că restabilirea spontană, naturală, a organismului este depăşită, expunând-ul la supraantrenament.

Refacerea reprezintă o componentă a antrenamentului sportiv care foloseşte în mod raţional şi dirijat o serie de mijloace medico-pedagogice naturale şi/sau artificiale provenite din mediul exterior şi/sau intern al organismului, în scopul restabilirii homeostaziei dinaintea efortului şi mai ales,depăşirea acestuia prin “ supracompensarea funcţională”.

Refacerea se supune unor legi fiziologice ale antrenamentului şi ca atare trebuie antrenată, la care se adaugă faptul că ea se adresează unor mecanisme integre d.p.d.v. morfologic sau funcţional. Refacerea dirijată nu se substituie refacerii naturale, fiziologice, ci o completează, o accelerează. Refacerea ca şi efortul are caracter individual, ţinând seama de vârstă, sex, nivel de pregătire, mediu, stress, natura şi durata efortului, nivelul măiestriei, momentul aplicării, etc.

Mijloacele utilizate în refacere sunt eşalonate după o taxonomie ce aparţine dr. Drăgan ( 1989 ) în : specifice, care se dirijează medical; nespecifice ( pedagogice, igienice ),care pot fi aplicate de către antrenor şi sportiv.

O categorie specială de mijloace de refacere este cea a mijloacelor pregătirii psihologice, care se constituie de altfel şi în componentă întrecerea, a antrenamentului. Mijloacele pregătirii psihologice asigură un climat favorabil amplificării efectelor exerciţiilor fizice programate. Aceasta este o condiţie favorizantă care implică folosirea unor mijloace psihologice dinamizatoare.

Altă categorie de mijloace psihologice se utilizează pentru intervenţia directă asupra proceselor şi fenomenelor psihice, în sensul activării sau refacerii lor. Mijloacele pregătirii psihologice sunt preluate din psihologie, pedagogie şi sociologie, fiind asociate cu metodele generale ale educaţiei : exerciţiul, exemplul, convingerea, aprobarea, dezaprobarea, etc.

Mijloacele pregătirii psihologice se aleg din rândul tehnicilor şi metodelor psihoterapiei şi psihoigienei cu consultarea şi sprijinul psihologilor sportivi ( tehnici de relaxare, de concentrare, de autosugestie, de sugestie ).

Clasificarea mijloacelor de refacere

A. după efectele exercitate:

-neuropsihice;

-neuromusculare

-endocrino-metabolice;

-cardio-respiratorii.

B. după apartenenţa mijloacelor de refacere:

-balneo-fizio-hidro-terapice;

-psihoterapice;

-dietetice;

-farmacologice;

-odihnă activă, odihnă pasivă ( somn ).

Mijloace care accelerează refacerea neuropsihică :

-psihoterapice ( convorbiri, yoga, sugestie etc.);

-acupunctură, presopunctură;

-oxigenare ( naturală sau artificială );

-aeroionizare negativă ( naturală sau artificială );

-odihnă activă sau pasivă;

-hidroterapie caldă;

-masaj;

-medicaţie.