Activități de timp liber

Activitati de timp liber

“Timpul liber nu inseamna sfarsitul muncii, ci, dimpotriva, munca inseamna sfarsitul timpului liber” (Aristotel)

DEFINIREA CONCEPTULUI DE “TIMP LIBER”

Timpul este indicele cantitativ al numeroşilor factori calitativi presupuşi, măsurabili prin metode obişnuite. El constituie un instrument eficient de orientare în perspectiva realizării

numeroaselor activităţi. Este perceput şi trăit efectiv în mod diferenţiat de la om la om. Putem defini timpul ca formă fundamentală de existenţă a materiei în continuă dezvoltare, exprimând succesiunea şi simultaneitatea proceselor realităţii obiective.

Timpul se caracterizează prin durată, ce corespunde desfăşurării unei acţiuni, unui fenomen, unui eveniment, măsurată în : secunde, minute, ore, zile, săptămâni ani, etc. El

reprezintă în principal o scurgere succesivă de momente, ce nu mai revin.

Timpul liber folosit în mod recreativ, distractiv, este timpul în care se realizează o plăcere, o pasiune, un hobby (mişcare, lectură, vizionarea unui film, pictarea unui tablou, cusutul unui goblen, pescuitul etc.), în principal activitatea de relaxare, de destindere şi distracţie. Acest timp este mai mare sau mai mic în funcţie de modalitatea de gândire şi de aspiraţie a fiecărui individ în parte, în funcţie de gradul de cultură, în funcţie de capacitatea de organizare şi capacitatea voluntară de a se integra într-un anumit program.

Timpului liber i s-au adăugat numeroase filosofii şi preocupări ale diferiţilor specialişti în domeniu printre care amintim pe cea a sociopedagogului Joffre Dumazedier. Acesta defineşte conceptul de "loisir", prin cei trei "d":

- destindere (delassement);

- dezvoltare developpement);

- distracţie, (divertisment).

Stabilind aceste trei funcţii, Joffre Dumazedier arată ca activităţile din timpul liber sunt efectuate cu plăcere, alegerea lor fiind făcuta de individ.

Trebuie să facem distincţie când analizăm timpul liber:

- timpul liber cotidian;

- timpul liber de la sfârşitul de săptămâna;

- concediul de odihna

Miller şi Robinson interpretează sensul filozofic al termenului odihnă în sensul de distracţie ”ca un concept pur calitativ”. În prezentările lor întâlnim pentru prima dată diferenţierea dintre termenul de „timp liber” prin care înţeleg timpul aflat la dispoziţia individului după munca necesară sau alte activităţi şi obligaţii ce sunt îndeplinite, şi acesta trebuie consumat după bunul plac al fiecăruia şi termenul de „timp de odihnă” în sensul de

relaxare prin care se înţelege acea parte din timpul destinat activităţilor angajate în scop de odihnă, care prin procese recreative şi activităţi vesele, poate sau nu să fie atinsă.

Dumazedier, consideră timpul liber ca fiind timpul în care se realizează „un ansamblu de activităţi cărora individul li se dedică în mod liber, de bună voie şi cu plăcere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra şi a-şi satisface nevoile estetice, fie pentru a-şi îmbogăţi informaţia, sau a-şi lărgi şi dezvolta participarea social voluntară sau capacitatea creatoare, după ce s-a eliberat de obligaţiile profesionale, sociale şi familiale”.

BUGETUL DE TIMP

Bugetul de timp al nostru, ca de altfel al oricărui om, cuprinde trei mari secvenţe:

Timpul scolar – o parte din timpul zilnic al unui elev care cuprinde timpul obligatoriu pe care il petrece la scoala si acasa pentru pregatirea temelor la care se mai adauga si timpul pentru alte activitati organizate de scoala in afara orelor si timpul necesar deplasarii intre scoala si casa.

Timpul extra-scolar – acea parte din timpul zilnic al unui elev care presupune de asemenea un caracter de obligativitate impus de cerinte biologice si socio-economice; este timpul necesar somnului nocturn si celui diurn, meselor si igienei personale etc. La acestea se adauga si alte activitati din gospodarie sau in afara acesteia.

Timpul liber – acea parte din timpul zilnic al unui elev fara caracter de obligativitate pe care o foloseste fiecare cum doreste.

Angelescu, C., Julea, D., Timpul liber, Editura Economică, Bucureşti, 1997

Gavriluţă, N., Sociologia Sportului, Universitatea Alexandru I. Cuza Iaşi,Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, 2004

Segarceanu, A, Aprofundarea intr-o ramura sportiva – Tenis de camp, Note de curs, Universitatea Ecologica Bucuresti, Facultatea de Educatie Fizica si Sport, 2011

http//: www.referat.ro

Universitatea Ecologica Bucuresti

Facultatea de Educatie Fizica si Sport