Societatile comerciale au origini stravechi, ele isI trag geneza din indepartata antichitate, primele norme juridice care au reglementat institu?ia juridical a societa?ilor intr-o forma rudimentara dar adecvata modului de productie sclavagist fiind echitate acum patru mii de ani.
Pe masura ce societatea omeneasca s-a dezvoltat, iar nevoile economice si sociale au crescut, oamenii si-au dat seama ca energiile individuale, oricat de mari ar fi ele, nu mai erau suficiente pentru satisfacerea acestor nevoi. O actiune individuala indiferent de marimea resurselor de munca si financiare ale intreprinzatorului, nu mai poate face fata unor activitati economice de amploare. In aceste conditii s-a nascuticeea cooperarii intre mai multi intreprinzatori, care sa realizeze impreuna astfel de activitati. Aceasta idee si-a gasit expresia, pe planul dreptului. In conceptul de societate comerciala, care implica asocierea a doua sau a mai multor persoane cu punerea in comun a unor resurse in vederea desfasurarii unei activitati economice si impartirea beneficiilor rezultate. Pentru asi implini rolul sau economic, societatea comerciala a fost conceputa ca un organism autonom, caruia legea i-a conferit personalitate juridica.
La inceput au aparut colectivitati restranse, formate din cateva persoane, care puneau in comun bunurile si priceperea lor, in vederea realizarii unei afaceri. Mai tarziu prin perfectionarea tehnicii juridice au aparut colectivitati mult mai mari cu sute sau chiar mii de persoane necunoscute intre ele care prin capitalurile lor contribuiau la realizarea unor mari afaceri. Asemenea grupari de persoane si capitaluri au facut posibile marile realizari ale veacului al XX-lea cum sunt: Canalul de Suez, Canalul Panama, etc.
Societatile comerciale au contribuit la dezvoltarea masinismului si camunicatiilor care au permis extinderea pietelor cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne.
In perioada evului mediu, mai exact in sec. al XII-lea in republicile italiene Geneva, Florenta si Vvenetia, comertul terestru si maritim au cunoscut o mare inflorire. Comerciantii foloseau contractul de commenda, in temeiul caruia o persoana numita commendator incredinteaza unei alte persoane numite tractor o suma de bani ori o cantitate de marfuri pentru a face comert cu alte tari iar beneficiile sa fie impartite intre ei. In Franta a fost folosit sub numele de contract de command. Pentru prima data, prin ordonanta lui Ludovic al XIV-lea privind comertul terestru din 1673 apare denumirea de societate in comandita. In sec. al XVII-lea apar primele societati pe actiuni, fiind rezultat al expansiunilor coloniale ale multor tari ca: Olanda, Anglia si Franta. Riscurile asociatilor erau limitate la contributiile lor la formarea patrimoniului companiei.
In perioada moderna prima reglementare sistematica si cuprinzatoare a societatilor comerciale a reprezinta Codul Comercial francez din 1807, continand dispozitii privind formele de societate ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
