Sistemul de asigurări de sănătate privat versus sistemul de asigurări de sănătate public

I. Introducere

Contextul general al asigurărilor de sănătate

În România, sistemul de asigurări de sănătate s-a dezvoltat semnificativ în ultimele decenii, trecând prin schimbări majore de la perioada comunistă și Revoluția din 1989. Înainte de Revoluție, România avea un sistem medical centralizat, în care serviciile de sănătate erau finanțate și administrate de stat, fără prea multă implicare din partea sectorului privat sau a asigurărilor private de sănătate.

După evenimentele din 1989, țara a început să implementeze reforme semnificative în sectorul sănătății, inclusiv tranziția către un sistem de asigurări de sănătate public. Acest sistem, cunoscut sub numele de "Casa Națională de Asigurări de Sănătate" (CNAS), a introdus contribuții obligatorii la asigurările de sănătate plătite atât de angajatori, cât și de angajați, precum și finanțare din bugetul de stat. Acesta asigură accesul la servicii medicale de bază pentru toți cetățenii asigurați, însă au apărut probleme legate de inegalitățile regionale în ceea ce privește accesul și calitatea serviciilor.

Sistemul de asigurări de sănătate din România se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv subfinanțarea, insuficiența resurselor umane, corupția în sistem și ineficiența administrativă. În încercarea de a îmbunătăți calitatea și accesul la serviciile de sănătate, guvernul român a lansat mai multe reforme în ultimii ani, inclusiv încurajarea sectorului privat în furnizarea de servicii medicale.

Pe lângă sistemul public de asigurări de sănătate, au început să apară companii de asigurări de sănătate private în România, oferind opțiuni suplimentare de acoperire medicală pentru cei care doresc să plătească pentru servicii medicale private. Aceste asigurări de sănătate private au câștigat popularitate, oferind asiguraților acces la servicii medicale mai rapide și la facilități suplimentare.

II.Sistemul de asigurari de sanatate

Sectorul Public

În România, sistemul de asigurări de sănătate public este cunoscut sub denumirea de "asigurarea de sănătate" și este reglementat și gestionat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acest sistem are ca principal obiectiv furnizarea serviciilor de asistență medicală în mod accesibil și echitabil pentru toți cetățenii și rezidenții României. Iată o descriere a sistemului de asigurări de sănătate public din România:

1. Acoperirea universală: Toți cetățenii români și rezidenții au dreptul la asigurare de sănătate, indiferent de venituri sau statut social. Această asigurare este obligatorie pentru cetățenii români și poate fi extinsă la anumiți rezidenți străini.

2. Finanțare: Sistemul de asigurări de sănătate public din România este finanțat din mai multe surse, cu contribuții principale provenite din salarii, venituri din activități independente și taxele plătite de angajatori. De asemenea, există și finanțare din partea bugetului de stat și a altor surse.

3. Coplata: În cadrul sistemului de asigurări de sănătate din România, există anumite taxe de coplata pe care pacienții le plătesc pentru diferite servicii medicale, cum ar fi consultul la medicul de familie sau medicul specialist, investigații, tratamente, și medicamente. Cu toate acestea, există excepții pentru anumite categorii de pacienți, cum ar fi copiii, pensionarii sau persoanele cu handicap, care sunt scutiți de aceste taxe.

4. Gama de servicii: Sistemul de asigurări de sănătate din România oferă o gamă variată de servicii medicale, inclusiv îngrijirea primară, consultații la medici de familie și specialiști, spitalizare, servicii de urgență, servicii de laborator și imagistică medicală, servicii de stomatologie și multe altele. Acesta acoperă și servicii preventive, tratamente pentru afecțiuni cronice și asistență medicală pentru maternitate și pediatrie.

5.Reglementare și administrare: Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este organismul responsabil pentru gestionarea și reglementarea sistemului de asigurări de sănătate din România. De asemenea, fiecare județ are o direcție de sănătate publică care se ocupă de monitorizarea calității serviciilor medicale și a sănătății populației la nivel local.

6.Farmacii și furnizori: Sistemul include și o rețea de farmacii, iar medicamentele prescrise sunt acoperite în diverse proporții de către asigurarea de sănătate, cu anumite restricții și reguli de prescriere.

7.Rețeaua de furnizori: Sistemul de asigurări de sănătate din România are o rețea de furnizori de servicii medicale, care includ medici de familie, spitale, clinici, laboratoare medicale și alți profesioniști medicali acreditați.

Este important să menționăm că sistemul de asigurări de sănătate din România a trecut prin reforme semnificative în ultimii ani, în încercarea de a îmbunătăți accesul la serviciile medicale și eficiența sistemului. Cu toate acestea, există încă provocări, cum ar fi subfinanțarea și disponibilitatea inegală a serviciilor medicale în anumite zone.

1. Andreea Radu(2022) „Topul complet al companiilor de asigurari private de sanatate in 2022” , [online] la adresa https://www.1asig.ro/EXCLUSIV-Topul-complet-al-companiilor-de-asigurari-private-de-sanatate-in-T1-2022-articol-90-69157.htm , accesat la data de 15/11/2023.

2. Andreea Radu(2020) „Piata asigurarilor private de sanatate in 2020” , [online] la adresa https://www.1asig.ro/Piata-asigurarilor-private-de-sanatate-in-2020-Vezi-clasamentul-jucatorilor-articol-100-65854.htm ,accesat la data de 15/11/2023.

3. CNAS(2023) Raport de activitate CNAS 2022 , [online] la adresa https://cnas.ro/wp-content/uploads/2023/06/Raport-de-activitate-CNAS-2022.pdf , accesat la data de 15/11/2023.

4. EUROSTAT(2022) „How much did governments spend on health in 2020?” , [online] la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20220311-1

5. , accesat la data de 17/11/2023.

6. Victor Negrescu(2013) „Sistem de sănătate public vs sistem de sănătate privat. Modele europene și internaționale.” [online] la adresa

7. https://www.contributors.ro/sistem-de-sanatate-public-vs-sistem-de-sanatate-privat-modele-europene-si-internationale/ , accesat la data 17/11/2023

8. Emilia M. „Sistemul de asigurări de sănătate privat versus sistemul de asigurări de sănătate public” [online] la adresa https://biblioteca.regielive.ro/referate/administratie-publica/sistemul-de-asigurari-de-sanatate-privat-versus-sistemul-de-asigurari-de-sanatate-public-390846.html , accesat la data de 17/11/2023

9. Vasile Astărăstoae(2018) “Public versus privat în sănătate”,[online] la adresa https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/public-versus-privat-in-sanatate-id-1661-cmsid-51 accesat la data de 17/11/2023