Rolul statului în economie

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra rolul statului în economie. Rolul statului în economie este vital nu numai pentru că garantează respectul pentru principiile democrației și ale egalității economice prin lege, ci și pentru că o acțiune a politicilor economice nu se poate desfășura fără implicarea strategică a statului

Procese precum globalizarea și integrarea, creșterea dependenței individului de tehnologie, caracterul limitat al resurselor vitale pentru asigurarea unei vieți normale, accentuarea polarizării sociale, adâncirea sărăciei, fluxurile migratoare, apariția unor boli care se pot răspândi cu rapiditate la nivel global - toate acestea cresc gradul de complexitate al lumii în care trăim. Aceste evoluții ne pun, firesc, în fața unor întrebări: “Mai avem nevoie de Stat? “, “De cât si de ce fel de stat avem nevoie? “Scopul acestui proiect este de a oferi răspunsul la aceste întrebări.

Lucrarea intitulată “ Rolul statului în economie “ cuprinde următoarele capitole:

1.Capitolul 1: Teoria implicării statului în economia de piață

2.Capitolul 2: Funcțiile statului

3.Capitolul 3: Formele implicării statului în economie

4.Capitolul 4: Evoluția vieții economice din perspectiva relației practice stat - economie

Prima parte își propune prezentarea teoriilor care au aruncat lumină asupra dezvoltării noțiunii de stat și a implcării sale în economie de-a lungul anilor .

În partea a doua a lucrării sunt descrise succint o parte din funcții statului: stabilirea cadrului legal al activității economice, alocarea resurselor, redistribuirea venitului, stabilizarea și creșterea economică ,

În partea a treia ne-am propus să prezentăm formele implicării statului în economie și anume combaterea inflației, șomajului, respectiv a corupției.

În ultima parte a lucrării este prezentată evoluția vieții economice din perspectiva relației practice stat - economie

1. TEORIA IMPLICĂRII STATULUI ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

1.1. ROLUL STATULUI ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

De când a apărut și până astăzi, statul a pus societatea în fața unei alegeri dificile: libertate sau control? Daniel Chirot numește această alegere „dilema erei moderne”1 și arată că aceasta constă în dificultatea societății moderne de a opta pentru libertate, sacrificând șansele de supraviețuire a societății, sau de control, scrificând libertatea individuală. Dilema erei moderne pune în plan economic problema alegerii între supremația pieței și nonimplicarea statului, pe de o parte, și supremația statului asupra pieței, pe de altă parte.

Realitatea secolului XX a demonstrat că alegerea libertății individuale și a pieței „ca răspuns pentru aceste defecte în mecanismul mâinii invizibile, economiile moderne sunt o mixtură determinată de coexistența pieței libere și, totodată, a mâinii vizibile a statului care impozitează, cheltuiește și reglează”2.Rezolvarea dilemei erei moderne în plan economic este legată de găsirea mecanismului optim de implicare a statului în economie.

Mecanismul implicării statului în economie s-ar putea defini ca un sistem economic determinat de existența pieței libere și a implicării statului în economie care, prin acțiunea lor combinată, alcătuiesc un întreg și funcționează ca un organism. Statul intervine în viața economică fie printr-un comportament obișnuit al unui agent economic, fie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pieței.

În prima situație, statul poate fi producător, consumator, partener în operații de schimb. În cea de-a doua situație, statul este titular unic de emisiune monetară, este principalul realizator al protecției sociale, este responsabil al executării bugetului.

Statul se implică în economie atât la nivel microeconomic, cât și macroeconomic. Măsurile adoptate în vederea reglementării activității unor agenți economici vizează domeniul microeconomiei și include3:

- stabilirea unor prețuri, fixarea unor limite minime sau maxime de preț;

- determinarea salariului minim și mediu pe economie;

- gestionarea și administrarea proprietății publice;

- medierea unor conflicte de muncă;

1. Anghelache G., Belean P., Finanțele publice ale României, Editura Economică, București ,2003

2. Dobrotă N., Economia politică, Ed. Economică, București, 1997

3. Hardwick P., Langmead J., Khan B., Introducere în economia politică modernă, Editura. Polirom, București, 2002

4. Heyene P., Modul economic de gândire, Editura. Didactică și Pedagogică, București, 1991

5. Hoanță N. , Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași, 2000

6. Huidumac C., Rogojanu A., Introducere în studiul economiei de piață, Editura. All, București, 1999

7. Nemec J., Wrigh G., Finanțe publice - Teorie și practică, Editura Ars Longa, București, 1997

8. Platiș M., Economia sectorului public , Editura Universitară , București, 2002

9. Popescu G., Fundamentele gândirii economice , Editura Anotimp, București, 2002