Relații financiar-monetare

Previzualizare referat:

Extras din referat:

In corelatie cu imprumuturile sau creditele primite de o tara sau de agentii economici particulari, in cadrul relatiilor internationale se creeaza datoria externa a tarii respective.

Gradul de indatorare fata de strainatate se determina prin urmatorii indicatori: dimensiunea absoluta a datoriei externe, dimensiunea medie a datoriei externe pe locuitor, raportul dintre datoria externa si PIB.

Problema datoriei externe se pune in termeni diferiti pentru tarile dezvoltate care au moneda convertibila, fata de tarile slab dezvoltate si in curs de dezvoltare. In cazul tarilor dezvoltate aspectele datoriei externe se reduc in cea mai mare parte la datoria publica in sensul ca statul este in masura sa realizeze credite prin emisiuni de titluri de valoare publice in moneda nationala pe piata interna sau pe piata externa asigurand echilibrul balantei de plati prin fluxurile necesare de capital. De altfel, in locul conceptului de datorie externa in tarile cu economie cu piata concurentiala dezvoltata si cu moneda convertibila se utilizeaza acela de dezechilibru valutar financiar sau miscare de capital.

Amortizarea datoriei externe inseamna rambursarea ei in conformitate cu conditiile convenite. Aceasta tine seama de indicatorii aratati si de evolutia dobanzilor realizandu-se in corelatie directa cu dezvoltarea economica si cu eficientizarea activitatii economice, ca si a comertului exterior. Prin amortizarea datorie externe se urmareste rambursarea in asa fel incat incasarile din export sa favorizeze restituirea creditelor si plata dobanzilor corespunzatoare lor, asigurandu-se in continuare resursele pentru achitarea importului de bunuri materiale si servicii destinate cresterii economice si satisfacerii cerintelor sociale pentru o anumita perioada.

Pentru amortizarea datoriei externe se pot folosi mai multe modalitati cum ar fi: rambursarea creditelor in cote egale, rambursarea creditelor in cote inegale, rambursarea creditelor intr-o singura transa, adica integral la scadenta.

Amortizarea trebuie apreciata si in legatura cu faptul ca datoria externa acumulata peste anumite limite considerate ca normale, are consecinte nefavorabile pentru tarile slab dezvoltate si in curs de dezvoltare. Aceste tari au realizat, in timp, o datorie externa de mari proportii datorita mai multor factori: necesitatea inlaturarii decalajelor fata de tarile dezvoltate, criza energetica, folosirea creditelor externe mai ales pentru acoperirea deficitului bugetar si mai putin pentru cresterea economica propriu-zisa, declansarea unor transformari fundamentale politice, sociale si economice in interiorul tarii, in scopul tranzitiei spre economia cu piata concurentiala, concomitent cu realizarea unor schimbari esentiale in relatiile economico-financiare internationale.

Datoria externa are importante efecte benefice pentru aceste tari debitoare dar, dincolo de un anumit punct ea are consecinte negative degenerand intr-o veritabila criza datorata imposibilitatii de a face fata serviciului datoriei externe. Dintre manifestarile acestei crize subliniem: cresterea nivelului dobanzilor percepute la creditele externe, folosirea in anumite cazuri a creditelor obtinute pentru actiuni economice cu eficienta scazuta sau pentru finantarea unor obiective cu caracter neproductiv, acoperirea deficitelor bugetare, fluctuatiile preturilor interne si externe la diferite resurse materiale, energetice sau la produse finite, instabilitatea monetara si valutara pe fondul inflatiei, scurgerea peste granite a unor cantitati mari de moneda nationala in valuta si depunerea lor in conturi personale la banci din strainatate.

1992

Balanta platilor externe a ramas tensionata in cursul anului 1992, in special ca urmare mentinerii la un nivel ridicat a deficitului balantei comerciale. Pe ansamblul relatiilor de plati, - devize convertibile plus clearing ruble -, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 1,2 miliarde USD, egal practic cu cel din 1991, in timp ce pozitia contului curent s-a deteriorat, de la -1,0 miliarde dolari la -1,5 miliarde dolari. Finantarea acestui deficit s-a realizat in cea mai mare parte 1+1,4 miliarde dolari) prin credite pe termen mediu si lung, in timp ce investitiile directe s-au mentinut ia un nivel modest 173 milioane dolari).

Balanta de plati pe devize convertibile cuprinde covarsitoarea majoritate a operatiunilor balantei de plati totale. Totusi, tendintele inregistrate de cea dintai nu sunt in intregime identice cu ale celei de-a doua Astfel, deficitul balantei comerciale pe devize convertibile scade de la 1,6 miliarde dolari in 1990 si 1,3 miliarde dolari in 1991 la 1,1 miliarde dolari in dolari in 1992. Exporturile pe aceasta relatie au crescut cu 21,1 la suta in 1992, pana la 4,3 miliarde dolari, in timp ce cresterea importurilor au ost de 11,2 la suta, ajungand la 5,4 miliarde dolari.

Datoria externa in valute convertibile pe termen mediu si lung a crescut de la 1,1 miliarde dolari (31 decembrie 1991) la 2,3 miliarde dolari in 1992, mentinandu-se in limite modeste (soldul brut al acesteia reprezinta contravaloarea exporturilor pe sase luni si jumatate).

In pofida acestei situatii relativ favorabile, s-au mentinut dificultati importante in asigurarea finantarii externe, care au avut urmatoarele cauze principale:

- neincrederea creditorilor externi potentiali in calitatea si sustenabilitatea programului de reforma aplicat in Romania;

- fluctuatiile frecvente ale politicii valutare si, in particular, disfunctionalitatile in asigurarea, de facto, a convertibilitatii de cont curent a monedei nationale;

- gradul inca modest de integrare a Romaniei in piata mondiala, reflectat de nivelul scazut al exporturilor totale si pe locuitor.

Practic, comunitatea financiara internationala - cu exceptia organismelor financiare internationale (F.M.I., Banca Mondiala, B.E.R.D., B.R.I.) - s-a mentinut si in anul 1992 in expectativa. Nu este mai putin adevarat ca aceasta atitudine a limitat suplimentar capacitatea economiei romanesti de a depasi dezechilibrele structurale majore preexistente.

In privinta structurii surselor de finantare, ponderea principala revine in continuare Fondului Monetar International, care detine mai bine de jumatate din datoria publica externa a Romaniei si 43,8 la suta din datoria externa totala. Tarile Grupului 24 au acordat guvernului roman in 1992, in baza acordului cu F.M.I., credite totalizand 567 milioane dolari, reprezentand 28 la suta din datoria publica externa.

Faptul ca datoria este contractata in proportie covarsitoare cu creditori oficiali (institutii financiare internationale sau guverne) prezinta avantajul unor conditii de creditare mai favorabile sub raportul dobanzilor, perioadei de gratie, duratei rambursarilor si esalonarii scadentelor. Totusi, aceasta formula prezinta doua dezavantaje majore: in primul rand, capacitatea de a atrage astfel de resurse este, inevitabil, limitata; in al doilea rand, prezenta in proportie redusa a creditorilor privati este, de obicei, interpretata de potentialii investitori straini drept un semnal negativ privind perspectivele economice din tara debitoare.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Relatii financiar monetare.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
15 pagini
Imagini extrase:
15 imagini
Nr cuvinte:
5 434 cuvinte
Nr caractere:
28 438 caractere
Marime:
22.77KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Economie
Tag-uri:
relatii financiare, Economie
Predat:
la facultate , Universitatea "Petre Andrei" din Iasi
Materie:
Economie
Profesorului:
Luiza Pahone
Sus!