Problema echilibrului bugetar

Abordările cu privire la dimensionarea deficitelor bugetare, la mijloacele de finanţare şi în special la dimensionarea datoriei publice capătă o serie de nuanţe de specificitate în cazul diferitelor economii, mai ales în condiţiile crizei economice actuale. Globalizarea permite liberalizarea fluxurilor de capital, a celor investiţionale, comerciale şi de forţă de muncă, în contextul intensificării concurenţei pe plan internaţional. Aceasta face ca evoluţiile economice dintr-o ţară să influenţeze şi să fie influenţate de evoluţiile economice din alte ţări. Astfel, efectele propagate de criza actuală în diferitele ramuri ale economiei influenţează încrederea în sistemul financiar, în mecanismele pieţei, ducând la instalarea în economie a incertitudinii şi a nesiguranţei legate de viitor.Toate acestea pot antrena adâncirea deficitului bugetar, ceea ce necesită identificarea unor noi posibilităţi de structurare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

Actuala criză economică globală are consecinţe importante în ceea ce priveşte relevanţa teoriilor economice. Astfel, această criză presupune renunţarea la paradigmele modernităţii obsedate de randamentul imediat, de câştigul financiar imediat şi impune o reanalizare a teoriilor şi proceselor economice.

Potrivit dicţionarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public între veniturile încasate şi cheltuielile efectuate până la încheierea execuţiei bugetare .Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plăţile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar.

Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuială publică, se obţine deficitul total.

Cauze şi consecinţe ale deficitului bugetar

Deficitul bugetar a devenit în prezent un fenomen obişnuit, în multe ţări, pe fundalul amplificării cheltuielilor publice. În România, deficitul bugetar a constituit în ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economică.

În condiţiile actuale de desfăşurare a activităţii economice, în care nevoia de resurse financiare este mai mare decât fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, în special în ceea ce priveşte respectarea principiului echilibrului bugetar. În majoritatea cazurilor, echilibrul bugetar nu se realizează în mod automat prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare. În acest caz se poate spune căbugetul se elaborează cu deficit de finanţare.

În situaţia în care bugetul de stat este raportat la o economie care asigurăfolosirea deplină a forţei de muncă, se poate vorbi de buget ajustat în mod ciclic, ce reprezintă surplusul sau deficitul bugetar care va exista dacă economia asigură folosirea deplină a forţei de muncă, adică dacă venitul naţional obţinut este egal cu venitul naţional potenţial.

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în două componente :

• deficitul structural, care are loc atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit;

• deficitul ciclic, care reprezintă deficitul bugetar total minus deficitul structural.

Existenţa deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, cum ar fi: scăderea producerii de bunuri şi servicii în economie, creşterea cheltuielilor în scopul realizării anumitor programe sociale; creşterea activităţii sectorului invizibil al economiei; creşterea cheltuielilor marginale ale producţiei sociale; emisiunea monetară în exces şi care să nu fie însoţită de creşterea economică. Pe de altă parte, nivelurile veniturilor şi cheltuielilor bugetare sunt afectate şi de stadiul ciclului de afaceri.Atunci când economia se contractă, bugetul se îndreaptă spre deficit, ca urmare a reducerii volumului de venituri colectate.