Dificultăți UE

In primul rand, aderarea la UE inseamna apartenenta noastra la un spatiu de stabilitate politica, securitate interna si externa, dezvoltare economica, protectie sociala si solidaritate.

In plan politic, statutul de membru al UE a adus cu sine forta pe care o are un ansamblu de 27 tari ce vorbesc cu o singura voce. Altfel spus, in dialogul cu un stat tert, un membru al Uniunii Europene are intotdeauna alaturi de el, daca problemele in discutie nu nasc divergente interne, sprijinul celorlalte state comunitare. Aceasta fiind un principiu de baza al politicii externe si de securitate comuna.

In perspectiva, odata cu cristalizarea identitatii europene de securitate si aparare , apartenenta la UE are si o dimensiune mai pronuntata in planul securitatii externe, care acum se realizeaza practic integral sub umbrela NATO. Cat priveste garantarea securitatii interne pe teritoriul comunitar, aceasta este asigurata prin intermediul cooperarii in domeniile justitiei si afacerilor .

In plan economic, aderarea la UE a adus Romaniei un flux de investitii straine net superior celui actual, dat fiind avantajul apartenentei la un spatiu fara frontiere interne, cel al pietei unice comunitare. In acelasi timp, aplicarea celor "patru libertati" (libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor) da dreptul oricarui cetatean roman care doreste, fie el turist, om de afaceri sau muncitor in cautare de lucru, sa circule nestingherit pe intreg teritoriu UE, sa se stabileasca sau sa faca afaceri in conditiile liberei concurente.

Trebuie totusi sa avem in vedere posibilitatea ca statele membre sa nu se grabeasca in a acorda libertate neingradita lucratorilor din tarile estice. Termenul "concurenta" este adesea folosit atunci cand se vorbeste de capacitatea firmelor romanesti de a supravietui pe piata occidentala in conditiile in care vom fi obligati sa eliminam masurile protectioniste nationale. Adaptarea la rigorile economiei de piata ne este insa necesara, fie ca devenim, fie ca nu devenim membri ai UE, doarece traim intr-o lume cu o economie globalizata in care izolarea inseamna faliment. Pe de alta parte, in sectoarele sensibile pentru economia nationala vor putea fi obtinute unele derogari temporare de la aplicarea regulilor comunitare, astfel incat sa avem un ragaz suplimentar pentru adaptare.

Aderarea la UE nu a exclus insa si masurile de protectie economica, daca ele sunt justificate. Tratatul de la Amsterdam stabileste reguli privind interzicerea abuzului de pozitie dominanta, concurenta neloiala, practicile de dumping si ajutoarele de stat, ceea ce poate fi si in avantajul firmelor romanesti competitive, protejandu-le in fata gigantilor occidentali.

In ceea ce priveste interventia statului. Tratatul prevede, facand exceptie de la regula, ca statul poate interveni in sprijinul unor intreprinderi in situatii cum ar fi ajutoarele cu caracter social, cele destinate remedierii efectelor calamitatilor naturale, favorizarii economice a regiunilor cu nivel de trai scazut sau puternic afectate de somaj ori pentru remedierea unor perturbari grave in economia unui stat membru.

Tot in plan economic, aderarea la UE a presupus acces la fondurile structurale ale Uniunii : Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune destinat dezvoltarii retelelor de transport si protectiei mediului, precum si o componenta a Fondului destinat agriculturii. Aceste fonduri fiind consistente.

In urmatorii cinci ani, Romania va trebui sa cheltuiasca peste 25 de miliarde de euro pentru a atinge standardele Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platita de cetatenii si firmele din Romania. Costurile aderarii, pe care romanii le vor suporta, sunt costuri care vor fi acoperite din bugetul de stat, costuri ce vor fi suportate de societatile comerciale si costuri ce vor fi platite de fiecare cetatean roman, pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesionala, pentru un alt standard de viata.

Aderarea la Uniunea Europeana implica si costuri economice, dar si costuri sociale, aducand, printre altele, masive cresteri de preturi. Suntem obligati sa adoptam regulile europene ale concurentei loiale; nu se mai poate livra energia sub costuri, fie ca este vorba de gaze naturale, electricitate sau caldura. Respectarea normelor europene exclude, dintr-o data sau treptat, subventiile directe (netransparente) sau indirecte (ascunse) acordate pentru sustinerea tarifelor la energie. Astfel, aceste tarife trebuie sa creasca. Preturile energiei vor trebui sa acopere costurile, inclusiv cele legate de reducerea poluarii.