Dezvoltare rurală a satului Milișăuți

Previzualizare referat:

Cuprins referat:

Capitolul I
- Cadrul general
I.1.Scurt istoric
I.2.Cadrul general al localitatii Milisauti
Capitolul II
- Analiza situatiei actuale a localitatii Milisauti
II.1.Resurse economice
II.2.Infrastructura
II.3.Resurse culturale
Capitolul III
- Probleme si obiective
Capitolul IV
- Formarea planului de dezvoltare si definirea cailor de actiune pentru atingerea obiectivelor
ANEXE
POVESTE

Extras din referat:

Milisauti este un oras in judetul Suceava. Cu o populatie putin de 8.433 (recensamantul din 2002) si o suprafata de circa 35 km? este asezat in sudul depresiunii Radauti, la o departare de 8 km de Radauti si 28 km de centrul resedinta de judet - municipiul Suceava. Orasul Milisauti este alcatuit din 4 localitati: Milisauti, Badeuti, Gara si Lunca (ultimele doua fiind sate apartinatoare). Localitatea se afla la intretaierea a doua vechi drumuri comerciale, Suceava - Radauti si Radauti - Solca.

Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt: agricultura, cresterea animalelor si prelucrarea produselor agricole; in ultimii ani dezvoltandu-se si un mic sector economic privat, axat in principal pe prelucrarea carnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastrului si nisipului din bazinul raului Suceava, productia de materiale de constructie, turismul de tranzit, mica mestesugarie, servicii de transport rutiere.

In orasul Milisauti functioneaza 2 scoli generale, 2 gradinite, o biblioteca publica, 2 medici de familie, 2 cabinete stomatologice, o farmacie, un dispensar veterinar, o farmacie veterinara, 6 biserici, 2 case de cultura, un stadion, un oficiu postal.

I.1.Scurt istoric

Conditiile geografice ale Moldovei de Nord au determinat din timpuri stravechi intemeierea unor asezari rurale, care in faza lor incipienta imbracau forma unor mici sate.

In general localitatile componente au o serie de caractere comune, dar timpul cand s-au format difera. Perioada de intemeiere a asezarilor este atestata de cronicele bisericesti, de monografiile sumare ale unor localitati si de o serie de autori ce au referiri in documentele lor asupra acestor sate.

BADEUTI

Fost sat, in prezent face parte din orasul Milisauti, aflandu-se la o departare de cca.5 km de municipiul Radauti.

Denumirea asezarii, vine dupa unii istorici de la cuvantul turcesc ,,bade-wa" - un fel de stofa, iar dupa altii de la cuvtntul ,,bade" plus terminatia ,,vti".

Cuvantul este o titulatura care se atribuie frecvent barbatilor - bade, badisor, badita.

F.A.Wickenhauser in ,,Geschichte und Urkunden des Klosters Solka" - 1877, cauta pentru Badeuti o etimologie gotica ,,der art an der Wate(Furt)" - sat pe vad, de unde si denumirea de ,,Vadul Vladichii". Initial a existat un singur sat stravechi numit ,,Badeutiul romanesc" asezat in apropierea confluentei paraului Sucevita cu raul Suceava, caruia in anul 1787 cand are loc colonizarea acestor teritorii cu familii germane, i se mai adauga un mic sat de colonisti numit ,,Badeutiul nemtesc" - dar care treptat a fost asimilat de ,,Badeutiul romanesc" formand un singur sat cel de astazi.

Pe la 1491 se cunoaste si un boier cu numele de Dumitru Badevici.

Acest sat era in calea radvanelor domniei care porneau de la Suceava si Putna. La Badeuti era o straveche curte domneasca (Badevski dvor) ale carei urme se mai pastreaza si un ocol domnesc (okol ot Badeuti) dintre cele statornicite probabil de Bogdan Voda.

La Badeuti satul de frunte al ocolului era pana in anul 1615 resedinta ,,ispravnicului tinutului Badeuti" asezat un voda care stapanea satele si judeca. Pentru administrare erau destinati ,,ureadnicii,, (ocirmuitorii).

Ureadnicii din Badeuti sunt amintiti pentru prima data in documentul Aron Voda din 5 august 1593 prin care acesta daruieste manastirii Putna satul Plesinti, fost ascultator de ocolul Badeutiului, iar despre curtea domneasca din Badeuti se vorbeste in documentul lui Petru Schiopul din 24 februarie 1582, prin care Iancu Voda daruieste manastirii ,,Sfantu Ilie,, - Satu Mare, este amitit si Moga, vornic de Badeuti, iar in documentul din 1617 este amintit ca a fost ,,ureadnic de Badeuti,, Andreica.

Aici la Badeuti se opreau si Voievozii Moldovei, drumetind spre Putna, in popasuri memorabile cand semnau documente, ca Strefan cel Mare in zilele de 8, 13 si 18 septembrie 1503 cu putin inainte de moartea sa , sau in 1538 cand boierii tarii aleg la Badeuti ca domn pe Stefan Lacusta. ,,In 1538 cand Soliman intra cu o armata uriasa in Moldova, iar deodata cu el tatarii si polonii bat coastele tarii, Petru Rares parasit de boieri, este fugar spre munti spre cetatea Ciceiului,,.

,,Soliman Maretul intra in Iasi apoi cucereste Suceava. Boierii se aduna atunci, in satul Badeuti la curtile domnesti incapatoare pentru intregul divan,,. Despre acest fapt zice cronicarul Grigore Ureche: ,,Pradand si stropsind Tara Moldovei, imparatul Soliman si fiind tara bejenita spre munti, stansu-s-au vladicii si boierii de la sat la Badeuti, de s-au sfatuit cu totii ce se vor face de acea nevoie ce le venise asupra. Mai apoi din toate si-au ales sfat ca sa trimita soli la imparatul, cu mare rugaminte si plangere sa-i ierte. Si asa au ales dintre dansii pe Trifan Ciolpan, de l-au trimis sol la Suceava, la imparatul de se rugara de pace si-si cerura domn. Imparatul vazand rugamintea lor s-a milostivit si i-au iertat si au trimis la dansii cu Cioplanul pe un ceaus mare cu credinta, de i-au chemat pre toti la imparatul la Suceava.

Carii cu mare frica au mersu si au cazut la picioarele imparatului pre cari i-au iertat imparatul si cu dragoste i-au primit ca pre niste robi ai sai. Mai apoi le-au pus domn pre Stefan Voda, feciorul lui Alexandru Voda si el s-au intors inapoi cu multa dobanda dimpreuna cu toata oastea sa,,.

Modul cum a fost inscaunat Stefan Lacusta demonstreaza importanta mare pe care o avea satul Badeuti la 1538.

Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea : ,,pe atunci sub Petru Rares Voda, Badeutiul cata sa fi avut o deosebita importanta, de vreme ce pe mapa contemporana a sasului Reychersdorfer acest sat este indicat ca si cand ar fi fost un orasel: Badeocze - Badeovce (Moldavial chorografia), ceea ce explica pentru ce tocmai acolo se stransesera ,,vladichii si boierii tarii,,.

Satul Badeuti avea pe vremea lui Alexandru cel Bun, o biserica pe care voievodul o daruieste Episcopiei de Radauti, danie intarita apoi de Stefan cel Mare. Biserica veche din Badeuti - Milisauti a disparut. In locul ei Stefan cel

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Dezvoltare rurala a satului milisauti.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
33 pagini
Imagini extrase:
33 imagini
Nr cuvinte:
9 847 cuvinte
Nr caractere:
55 374 caractere
Marime:
190.95KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Economie
Tag-uri:
dezvoltare, Economie, sat
Predat:
la facultate
Materie:
Economie
Sus!