Cuba

O contractie economica a avut loc in Cuba, la inceputul anilor 1990, cu o magnitudine mai mare decat in orice tara dezvoltata in ultima jumatate de secol. Acest lucru a rezultat in primul rand din disparitia blocului socialist european si inasprirea simultana a blocadei guvernului SUA, la un moment in care Cuba a fost implicat in corectarea principalelor sale probleme economice. Criza economica a afectat o serie de domenii ale societatii cubaneze. De stat a adoptat o serie de masuri pentru a face fata situatiei socio-economice, care au condus la rezultate pozitive in domeniile social si economic, precum si unele rezultate nedorite. in sectorul sanatatii, criza economica a redus in principal, disponibilitatea resurselor si a afectat in mod negativ unor factori determinanti pentru sanatate si unele aspecte ale starii de sanatate a populatiei. in ciuda dificultatilor economice predominante, guvernul este hotarat sa pastreze realizarile tarii in domeniul sanatatii, si sa le dezvolte in continuare in continuare. Solutia nu este privatizarea sau introducerea unor sisteme de asigurari de sanatate sau masuri similare. Mai degraba, Cuba va cauta mai multa rationalitate si eficienta economica in sectorul sanatatii. Ea a ratificat principiile pe care statul ar trebui sa continue sa finanteze sistemul de sanatate si sa mentina o acoperire universala si accesibilitatii prin servicii gratuite.

Se pare ca aproximativ o data la treizeci de ani economia Cubei a fost lovit de un cataclism economic. Razboiul de Independenta la sfarsitul anilor 1890 a devastat economia si decimat populatia. Marea Depresiune a afectat Cuba profund in 1930. Revolutia socialista a creat transformari economice masive in anii 1960. Apoi dizolvarea blocului sovietic la inceputul anilor 1990 rasturnate multe dintre bazele economice care au fost depuse in Transformarea socialista a tarii. Accentul acestei lucrari este raspunsul Cuba si performanta economica in timpul si dupa aceasta ultima debacle. Literatura de specialitate publicata in Proceedings al Asociatiei pentru Studiul economiei cubaneze (ASCE), este bogat cu munca excelenta aratand spre multitudinea de probleme, deficiente si contradictii in economia incastrate cubaneze. Dar aceasta lucrare va prezenta un contrast cu aceasta tendinta trecut in interpretare. Mai precis, se va sublinia faptul ca, chiar daca paharul economiei cubaneze ar putea fi intr-adevar, pe jumatate goala, ea poate fi privit ca pe jumatate plin. Vedere One va depinde de ceea ce se compara performanta economica recenta a Cubei la. Pe baza multor indicatori de dezvoltare si asupra performantelor productiei in raport cu economiile in circumstante similare, comparatia este frecvent favorabila.

CUBA iN 1990

Deceniul anilor 1990 a inceput, Cuba a fost un membru integranta din CAER, organismul de tranzactionare din tarile care au compus fostul Blocul sovietic. Acestea au fost in principal Uniunea Sovietica si tarile din Europa de Est. in calitate de membru al aceasta organizatie, comertul exterior al Cubei si, la randul sau, productia interna s-au subsumat in logica a organizatiei. in acest mod de economic planificarea, fiecare tara a fost sa se specializeze in ceea ce fiecare presupune ca a fost cel mai potrivit pentru a produce. Cuba a fost retrogradata sa specializat in valoare adaugata scazuta tropicale produse pentru grup, inclusiv zahar, citrice, si tutun. in schimb a fost de a primi combustibil, boabe, si bunuri de capital de la partenerii sai. in plus, termenii a comertului cu acest model de comert au fost fixate timp de cinci ani perioade, si un sistem de finantare moale a fost in loc pentru orice deficitele acumulate.

Pana la sfarsitul anilor 1980, 85% din comertul exterior al Cubei a fost cu partenerii sai CAER. A fost, de asemenea, o comert dependenta natiune, cu importuri reprezentand 41% din PIB, iar furnizorii externi reprezentand 37% din cererea interna totala. elemente esentiale, cum ar fi cereale, ulei vegetal, pantofi, si imbracaminte au fost importate aproape in totalitate. Cu toate acestea, sectorul de export a devenit, de asemenea, in timpul stagnante De data aceasta, producand deficite comercia le cronice ale in jurul valorii de doua miliarde de pesos pe an, in ultima jumatate a anului anii 1980 (CEPAL 2000, Cuadro A.3). acestea comert deficitele au fost insotite de intarzieri in finalizarea proiecte de investitii, un deficit fiscal, si explozia cresterea ineficientele in sectorul agricol ceea ce priveste productia pe unitate de intrare Rezultatul a fost o economie totala de stagnare cu PIB pe cap de locuitor in scadere cu 3%, intre 1985 si 1989. in plus, Pana in 1986 Cuba a fost deja in imposibilitatea de a serviciu greu sa datoria valuta si a declarat un moratoriu datorii

Imaginea care apare in 1990, este una dintr-o economie care a fost tulburat in ciuda faptului ca incurajata de moale credite si termeni stabile de comert. A fost de import-dependenta, totusi partenerii sai comerciali au fost la distanta. industria sa posedat de tehnologie in general invechita, iar sectorul sau de export a fost arata ineficienta in crestere. Situatia a fost, probabil, nu este viabila in lung alerga. Cu toate acestea, sistemul de tranzactionare care a fost aflat la baza structura economica ansamblu a tarii a disparut aproape peste noapte. Aproape instantaneu, Cuba ceea ce priveste comertul transformat crunt in rau ca ei traditionale Partenerii comerciali au inceput sa insiste in cumpararea si de vanzare la preturile predominante pe piata, care de obicei putine produse de export au defavorizat Cuba. in acelasi timp, Liniile de credit ale tarii au disparut. O tara aproape in intregime dependenta de importuri gasit dificil de a cumpara ceva in strainatate. Rezultatul, asa cum noi toti stiu, nu a fost destul.

CUBA 1990-1993

Dupa cum sa mentionat mai devreme, literatura ASCE este bogat cu analiza

Bureau of Economic Analysis (BEA), U.S. Department of Commerce, http://www.bea.doc.gov/ bea/dn/st2a.txt.

Comision Economica Para America Latina y el Caribe (CEPAL), La Economaa Cubana, Reformas

Estructurales y Desempeno en los Noventa, Mexico 2000.

Consultores Asociados, S.A. (CONAS), Cuba Inversiones y Negocios, Cuba 1994.

Economist Intelligence Unit (EIU), Cuba Country

Report, Fall 2000. Also communications with the editor.

Food and Agriculture Organization of the United

Nations (FAO), FAOSTAT, http://apps.fao.org.

Hernindez-Cati, Ernesto, "The Fall and Recovery of the Cuban Economy in the 1990s: Mirage or Reality." Cuba in Transition - Volume 10, 2000.

Oficina Nacional de Estadasticas (ONE), Anuario Estadastico de Cuba 1996, Edicion, Cuba Edicion 1998.

Oficina Nacional de Estadasticas (ONE), Anuario Estadastico de Cuba 1998, Cuba, Edicion 2000.

Sanguinetty, Jorge A., "Evaluation of Changes in Economic Policy in Cuba." Cuba in Transition - Volume 5, 1995.

Save the Children, Inc. Mother's Index Ranking, 2000,http://www.savethechildren.org/worldsmothers00/ maintable.html

U.S.-Cuba Trade and Economic Council (USCTEC),

Realities of Market Cuba, undated monograph.

World Bank, Key Indicators for Other Economies, http://www.worldbank.org/data/wdi2000/pdfs/ tab1_6.pdf.