Audit financiar- Curtea de conturi

Institutie de origine constitutionala, Curtea deConturi a Romaniei reia o veche traditie existenta in tara noastra in materie de control specializat.

Prima Curtea de Conturi a fost infiintata in tara noastra, prin Legea din 24 ianuarie 1864. Existenta ei a fost mentionata si prin Constitutia din 1866 in articolul 116, careprevede ca, " pentru toata Romania este o singura Curte deConturi ".

In Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 pune in aplicare prevederile articolului 115 din Constitutia din anul 1973 conform careia: " Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministrii in aplicarea bugetului. "

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost abrogata prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.

Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin dispozitiile art. 139 din Constitutie Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol: " Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administraresi de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii, curtea exercita atributii jurisdictionale. "

In Legea nr. 94/1992 in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind "organul suprem de control financiarsi de jurisdictie in domeniul financiar".

In opinia Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si al Guvernului s-a sustinut ca semnificatia termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de jurisdictie, are in vedere jurisdictia financiara.

In noua Constitutie a Romaniei, aplicata din luna octombrie a anului curent (2003), art. 139, alin.1 se modifica si se completeaza astfel, referitor la Curtea de Conturi: "Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, deadministrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate."

Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa autonoma, nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autoritati a statului; ea indeplineste o functie complexa, de controlsi de jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de autonomie in domeniul sau de activitate.

Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului generalasupra gestiunii bugetului public national din exercitiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetului local.

Curtea de Conturi poate colabora cu organele internationale de profil si poate exercita, in numele lor, controlasupra gestiunii fondurilor puse la dispozitia Romaniei daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri internationale se stabileste aceasta competenta.

Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea se refera la:

Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiale din oficiu de catre Curtea de Conturi in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi,prin hotarare, sa efectueze unele controale individuale asupra modului degestiune a resurselor publice si de a raporta asupra celor constatate. Hotararile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.

Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.

Organizarea functionarea si statutul persoanelor

Curtii de Conturi

Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 94/1992 cu modificari si completari ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:

Sectia de control financiar ulterior;

Sectia jurisdictionala;

Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi;

Camere de Conturi judetene si cea a municipiului Bucuresti;

Secretariatul general.

Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurori financiari. Membrii Curtii de Conturi in numar de 18 sunt consilieride conturi, acestia alcatuiesc plenul Curtii de Conturi.

Activitatea interna a Curtii de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si functionare al acesteia, aprobat de Plen.

Acesta cuprinde reglementari privind:conducerea Curtii de Conturi - respectiv atributiile in domeniu ale Plenului, Comitetului de Conducere si Presedintelui Curtii;atributiile Curtii de Conturi, asa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atributii de control si jurisdictionale, precum si de raportare;organizarea Curtii de Conturi, respectiv a sectiilor de control ulterior si jurisdictionale, colegiului jurisdictional al Curtii si camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare si functionare a procurorilor financiari siSecretariatului general. In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si functionare, fie prin codul etic al profesiei si prin statutul functionarului public.

Consilierii de Conturi: sunt membrii Curtii de Conturi si sunt numiti de Parlament, la propunerea Comisiei pentrupolitica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Conducerea: Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi.

Sectiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte al sectiei.

Sectia de control financiar ulterior: este formata din 9 consilieri de conturi si din consilierii financiari si se organizeaza in divizii sectoriale.

Sectia de control financiar ulterior este condusa de catre un consilier de conturi, care indeplineste si functia depresedinte. Sectia de control financiar ulterior are in structura divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi.

In cadrul diviziilor, sunt organizate directii de specialitate, conduse de catre un director, formate din controlori financiari. La nivel teritorial si al municipiului Bucuresti sunt organizate directii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de catre un director si un director adjunct.

Sectia jurisdictionala: este instanta de fond si de recurs jurisdictional si se compune din 7 consilierii de conturi. Sectia jurisdictionala isi desfasoara activitatea la sediul Curtii de Conturi si este condusa de un consilier de conturi care indeplineste functia de presedinte.

Sectia jurisdictionala are in compunere complete de judecata formate din doi sau trei consilieri de conturi.

Colegiul jurisdictional: in structura Curtii de Conturi functioneaza si Colegiul jurisdictional al Curtii, care este instanta de fond, compus din judecatori financiari si condus de un presedinte de colegiu.

1.Ionel Bostan - Controlul financiar

Iasi, Editura Polirom, 2000.

2. Emil Balan - Drept financiar (editia a II-a)

Bucuresti, Editura All Beck, 2003.

3. Petre Popeanga - Organizarea si exercitarea controlului financiar - contabil

Bucuresti, Editura Fundatie "Romania de Maine", 2000.

4. Dr. Victor Munteanu - Control si audit financiar

Bucuresti, Editura Lucman Serv, 1998.