Analiza Cost Beneficiu Profit

Modalitate de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al eficientei economice. In esenta, consta in compararea costurilor totale cu beneficiile exprimate in termeni financiari. Costurile trebuie sa includa atat costul cu achizitia echipamentului, costurile de operare (mentenanta, instruirea utilizatorilor, consumabile etc. ), dar si costul de oportunitate.

Beneficiile pot fi cuantificabile (profit, reducerea pierderilor), dar pot fi si unele beneficii mai greu de cuantificat. De exemplu, reducerea stresului, imbunatatirea reputatiei sau cresterea satisfactiei angajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti.

Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor, in etapa de control al riscurilor. Decizia de a investi in masuri de reducere a riscurilor trebuie facuta numai prin metoda analizei cost-beneficiu. De exemplu, riscul de pierdere a produselor din cauza unui incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari, fie prin intalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. Se pun in balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an, apoi beneficiile obtinute (in functie de rezultatele analizei de risc) si se ia decizia optima.

Analiza a eficientei unor programe sociale, prin considerarea sistematica a raportului dintre beneficiile aduse (ansamblul consecintelor pozitive) si costurile sale (cheltuielile de resurse), la care se adauga efectele negative. Aplicatii: a. c. b. a programelor medicale, de lupta impotriva criminalitatii, de pregatire profesionala etc. A fost lansata in timpul celui de al doilea razboi mondial pentru a evalua alternativele militare si extinsa apoi la analiza diferitelor programe sociale. Adesea este intilnita sub denumirea de PPB (programare, planificare, bugetare). S-a dezvoltat rapid in anii 50 si 60 in S. U. A. si de aici s-a extins in Europa, cu referire in mod special la politicile sociale. Este o tehnica de analiza vitala pentru alocarea optimala a resurselor in vederea maximizarii beneficiilor. Rezultatul a. c. b. este ierarhizarea clar definita a programelor in cadrul unui buget dat. Tehnica este drastic limitata atunci cind se pune problema compararii cheltuielilor in arii bugetare diferite: educatie, asistenta medicala, protectie a mediului, proiectie sociala. Desi se intentioneaza a fi extinsa la evaluarea tuturor activitatilor social-umane, a. c. b. reprezinta mai mult un proiect, o directie de dezvoltare. Utilizarea ei efectiva presupune identificarea si masurarea efectelor pozitive si negative pe care o activitate le are, cit si variatele resurse utilizate; de asemenea, se presupune crearea unei unitati comune in care toate acestea sa fie traduse. In mod obisnuit se incearca estimarea tuturor beneficiilor si costurilor in bani. Este insa tot mai clar ca multe beneficii si costuri nu pot fi exprimate in bani, fiind, in consecinta, necesara gasirea unei alte unitati mai generale. Incercarea de aplicare a a. c. b., chiar daca nu ...