Surse de poluare

Exista, in principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenusa si fum, in atmosfera:

a - surse artificiale

b - surse naturale.

a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi.

Sursele artificiale pot fi grupate in doua mari categorii:

a.10 - surse bazate pe arderea combustibililor in scop industrial;

a.20 - surse bazate pe arderea combustibililor in scop domestic.

a.10.In tabelul 1 se prezinta unele surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa iar in tabelul 2, productia specifica de fum si praf pe industrii.

Surse industriale de poluare cu praf, fum si cenusa

IndustriaSursa de poluareProdusul poluant

Otelarii.Furnale, masini de sintetizare.Oxizi de fier, fier, fum.

Turnatorii de fonta.Furnale, instalatii de dezbatere.Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.

Metalurgia neferoasa.Furnale si topitorii.Fum, fumuri de ulei si metale.

Rafinarii de petrol.Regeneratori de catalizatori, incineratori de namoluri.Praf de catalizator, cenusa de namol.

Fabrici de hartie.Cuptoare de recuperare a chimicalelor si de calcar.Prafuri de chimicale.

Sticla si fibre de sticla.Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticla, tragerea firelor.Praf de materii prime, ceata de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de rasini.

Tabel 1

Productia de fum si praf in industrii

IndustriaEmisia de fum si praf

Siderurgie10 kg / tona metal

Fonterii15-25 kg / tona metal

Procesarea aluminiului450 kg / tona metal

Topitorii de bronz si alama12 kg / tona metal

Tabel 2

O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelu crarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).

Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baza, care intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare:

-procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte;

- procedeul umed, in care materiile prime se amesteci cu apa, apoi in stare umeda se macina in mori speciale, dupa care, partea rezul tata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat;

Temperaturile din cuptoare determina mai intai faramitarea mate rialului, cu formare de clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, in toate verigile lantului tehnologic: uscatoare, mori de materii prime, cup toare, procese intermediare. Din uscatoare se elimina in atmosfera aproxi mativ 10% din cantitatea introdusa, in mori, 1-3% din cantitatea prelucrata, in cuptoarele rotative, 10%, iar in procesele intermediare, intre 2 si 4%. In total se pierde intre 20 si 25% din materia prima prelucrata la procedeul uscat si 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pana la dis tanta de peste 3 km fata de sursa, concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 si 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane etc.) si alte impurit4i inglobate si eliberate cu ocazia arderii.

Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Cu loarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a carbunelui si a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine fler, aluminiu sau mangan.

Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075?). Cenusa rezultata in exclusivitate din combustibili solizi. Proportia sa variaza intre 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu ardere mai completa) si 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba, etc.). Cenusa se compune din:

-compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta categorie sunt cuprinsi compusii de Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S;

-impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca in care se afla inglobat zacamantul.

Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este indepartata prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer format in camera de ardere. in marile cen trale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenusa este captata aproape in totalitate.

Brown L., "Probleme globale ale omenirii. Starea lumii", Editura Tehnica, Bucuresti, 1992

Ursu P., "Protejarea aerului atmosferic",Editura Tehnica, 1978