Poluarea și tipurile de poluanți

POLUANTUL IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI SANATATII UMANE PROVENIENTA

PESTICIDE:

- RATICIDE

- INSECTICIDE (ORGANOCLORURATE, ORGANOFOSFORICE)

- IERBICIDE

- FUNGICIDE (ORGANOMERCURICE)

- NEMATOCIDE

- AGARICIDE - RAMAN PE TIMP LUNG IN ME-DIU

- CRESC TOXICITATEA GLOBALA A MEDIULUI

- NEBIODEGRADABILE

- SE ACUMULEAZA DE-A LUN-GUL LANTURILOR TROFICE DIN AGRICULTURA

DETERGENTI - DISTRUG FLORA BACTERIANA DIN UTLIZARI CASNICE SI INDUSTRIALE

HIDROCARBURI VOLATILE - CRESC TOXICITATEA MEDIULUI

- GENEREAZA OZON - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FO-SILI

- DESEURI PETROLIERE

OZON FORMEAZA SMOGUL FOTOCHI-MIC GENERAT DIN ACTIUNEA GAZELOR DE SERA ASUPRA OXIGENULUI

OXIZI DE CARBON - METHEMOGLIBINIZANT SI GE-NEREAZA EFECTUL DE SERA - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- RESPIRATIA ORGANISMELOR

OXIZI DE SULF - BOLI RESPIRATORII

- PLOI ACIDE - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- METABOLISMUL BACTERIAN

OXIZI DE AZOT - BOLI RESPIRATORII

- PLOI ACIDE

- EUTROFUIZAREA APELOR

- GENEREAZA SMOG SI OZON - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- METABOLISMUL BACTERIAN

H2S METHEMOGLIBINIZANT - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- INDUSTRIA CHIMICA

METALE GRELE (Pb, Hg) METHEMOGLIBINIZANT - DIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI

- VULCANISM

- INDUSTRIA CHIMICA

- EROZIUNE EOLIANA

NH3 BOLI RESPIRATORII

EUTROFIZARE - AGRICULTURA

- INDUSTRIA CHIMICA

SILICIU SILICOZA MINERIT

CH4 METHEMOGLIBINIZANT ZACAMINTE NATURALE

ALDEHIDE (ACOLEINA) EFECT IRITANT PENTRU CAILE RESPIRATORII - ARDEREA DESEURILOR SI A COMBUSTIBILILOR

AZOTATI, FOSFATI EUTROFIZARE - AGRICULTURA

- INDUSTRIA CHIMICA

AZBEST CANCERIGEN CONSTRUCTII

RADON CANCERIGEN DESEURI, APE UZATE, DEPUNERI RADIOACTIVE

PULBERI SEDIMENTA-BILE SI IN SUPENSIE, AEROSOLI, FUM - BOLI RESPIRATORII

- REDUCEREA CAPACITATII PLANTELOR DE A DEPOLUA ATMOSFERA - ARDEREA COMBUSTIBILILOR

- CONSTRUCTII

MISCAREA MASELOR DE AER SI INFLUENTA LOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Poluantii nimeresc in organismele noastre din atmosfera sau direct prin inhalare si contact dermal sau indirect cu hrana sau apa dupa sedimentarea poluantului din atmosfera pe pamint sau apa.

Inversiunile atmosferice

In oras exista zile cind nivelul poluarii este mic si cind nivelul este mare, chiar daca toate intreprinderile si sursele emit poluantii cu o viteza constanta. La acumularea poluantilor atmosferici intr-un oras contribuie do-ua conditii atmosferice. Una este simpla--cu cit mai puternici sunt vinturi in oras, cu atit mai joase vor fi nivelele de poluare (presupunind nu exista mari surse de poluare externa, adusa cu vint).

Al doilea factor--structura verticala a atmosferei--cere o explicatie. in majoritatea cazurilor, in majorita-tea locurilor atmosfera se raceste cu la inaltime. in conditiile general prevalente, temperatura la nivelul pamintu-lui este cu 6,5?C mai mare decit la inaltimea de 1 kilometru (sau cu 19?F mai calda decit cu 1 mila mai sus). De-oarece aerul cald are o densitate mai mica decit aerul rece si se ridica relativ la ultimul, aerul mai cald la supra-fata permanent se ridica. Aceasta ar putea sa fie cauza racirii suprafetei si eliminarii diferentei de temperatura, daca soarele nu asigura caldura pierduta din cauza aerului ridicat. Din punct de vedere al locuitorilor orasului, a-ceasta ascensiune este o binecuvintare deoarece indeparteaza aerul poluat de la suprafata pamintului, in asa mod servind ca un sistem natural de ventilatie. Totusi, daca dintr-o oarecare cauza temperatura pe suprafata devine mai joasa decit la inaltime, atunci aerul mai rece, cu densitate mai mare in apropierea suprafetei nu poa-te sa se ridice. in acest caz apare o inversiune atmosferica si ascensiunea se stopeaza. in lipsa ascensiunii ori-ce poluanti nimerind in atmosfera la suprafata de la cosuri si tevi de esapament se acumuleaza in aer de la su-prafata unde oamenii respira.

In Los Angeles, inversiunile atmosferice sunt obisnuite si des rezulta de la perioade severe de smog. A-ici inversiunile apar din cauza aerului rece de la ocean insuflat la nivelul pamintului, racind straturile inferioare a-le atmosferei in comparatie cu cele superioare. Inversiunile de asemenea pot aparea dupa nopti fara nori, deoa-rece cand volumul norului capteaza caldura de suprafata, un cer curat permite suprafetei sa iradieze caldura sa in spatiu destul de efectiv. in prase inconjurate cu munti la inaltimi mari inversiunile sunt frecvente iarna cand a-erul rece se coboara pe dealurile inconjuratoare si acopera orasul. Inversiunile de asemenea pot aparea cand prafurile de la inaltimile mari sau poluantii absorbenti de lumina absorb lumina solara si cauzeaza incalzirea straturilor superioare ale atmosferei. Aerosolul format din doxidul de sulf este