1. Introducere
Încă de la apariţia sa pe Terra, homo sapiens a influenţat mediul natural în sensul dorit de el, pentru a-şi asigura protecţie, hrană, căldură, deci supravieţuirea şi dezvoltarea. Dacă la început impactul a fost neglijabil, datorită numărului redus de indivizi şi adaptării cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au amplificat.
Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în mediul natural, deteriorându-l prin exploatarea resurselor naturale şi prin prelucrarea lor prin diferite tehnici, prin intensificarea traficului şi creşterea demografică.
Impactul omului asupra naturii s-a materializat prin:
- modificarea radicală a peisajului geografic prin lucrări de mari proporţii, ca : bazine, lacuri de acumulare, îndiguiri, desecări, extracţii la zi
- exploatarea puternică a resurselor materiale, ale solului şi ale subsolului, precum şi a resurselor energetice
- modificarea climei in sensul aridizării ei, prin transformări negative în structura învelişului vegetal şi în special prin defrişări
- schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale lor
- distrugerea unor numeroase specii de plante şi animale prin deteriorarea, schimbarea sau distrugerea ecosistemelor în care fuseseră adaptate
- schimbarea compoziţiei atmosferei, apelor, solului, prin deversări de diverse produse
- alterarea fondului genetic natural al vieţuitoarelor, în sensul scăderii capacităţii de adaptare, refacere şi reproducere.
Se aruncă anual în atmosferă milioane de tone de agenti poluanţi. Efectele s-au manifestat asupra stǎrii de sănătate a populaţiei, scăderii cantităţii şi calităţii produselor agricole, edificiilor, resurselor de apă.
La unii poluanţi – efectele negative se resimt după un timp îndelungat, cum ar fi : efectul de seră, distrugerea stratului de ozon şi ploile acide, cauzate de acumulările de dioxid de carbon, freoni, oxizi de azot, de sulf.
Dintre toate gazele menţionate, CO2 se află în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani. Instalaţiile de ardere şi gospodăriile particulare generează cam 30% din total CO2 emis. Se apreciază că CO2 este implicat în proporţie de aproximativ 50% în efectul de seră.
Efectul de seră a produs creşterea temperaturilor medii anuale pe glob de la 140 C în anul 1880, la 150 C în 1980, previziunile pentru anul 2050 fiind de minim 170, maximum 200 C.
Sunt necesare măsuri severe în toate domeniile (industrie, transporturi, agricultură, casnic) dublate de legislaţie în concordanţă cu prevederile ecologice internaţionale, pentru diminuarea emisiilor poluante.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MANAGEMENT – ADMINISTRATIE PUBLICA
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
