Ordinul Bursier

Ordinele bursiere reprezinta compromisul optim intre descrierea in intreaga lor complexitate a indicatiilor sofisticate ale clientilor si nevoia de concizie ceruta de operatorii de piata, siliti sa procedeze cu maximum de eficienta cu volumul impresionant de comenzi.

Orice ordin bursier trebuie sa fie astfel exprimat incat sa puna in evidenta intentia clara in raport cu urmatoarele elemente obligatorii:

Tipul si caracterul valorilor mobiliare tranzactionate

- In cazul actiunilor se specifica simbolul actiunilor, care este un element precis de identificat, pentru ca orice actiune constituie o entitate din momentul admiterii la cota.

- In cazul obligatiunilor sunt necesare mai multe caracterisici ce trebuie precizate pentru ca o anumita obligatiune inscrisa la cota poate fi negociata pe mai multe transe ale emisiunii: transa emisiunii cu scadenta la..., cu dobanda la..., etc.

Numarul valorilor mobiliare ce urmeaza a fi tranzactionate

In conformitate cu reglementarile pietei pot fi precizate cotitati sau paritati prin care se impune un numar minim de titluri, sau, daca este valoarea de cotitate fixa, ordinul poate fi adresat numai pentru... .

Sensul tranzactiei: vanzare sau cumparare

Daca ordinul se transmite este un ordin de vanzare si cumparare.

Perioada de valabilitate a ordinului

Din acest punct de vederte se deosebesc:

- ordine valabile o singura sedinta la bursa; ele intra o singura data in mecanismul de functionare al bursei;

- ordine valabile o singura zi, cand sunt preluate pe tot parcursul zilei cu celelalte actiuni;

- ordine valabile o saptamana sau o luna, ordine valabile pana la anulare.

Pretul la care se deosebeste a fi derulata tranzactia

Exista patru tipuri fundamentale de ordine care creeaza patru tipuri distincte de comportamente in piata, patru tipuri comportamentale fata de evolutia preturilor. Pe langa numarul de actiuni tranzactionate, unele dintre ele asteapta unul sau doi parteneri numerici de pret.

1. Tipologia ordinelor de bursa