Monitorizarea Sub-Sistemului Lacuri

Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca obiect cunoasterea starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp; este un proces dinamic, complex, cu evolutie in spirala, unele activitati avand un caracter iterativ sau indicativ, presupunand parcurgerea unor etape distincte

-stabilirea subsistemelor de monitorizare;

-stabilirea mediilor de investigare ;

-stabilirea structurii spatiale;

-definirea tipurilor de monitoring;

-stabilirea parametrilor de monitorizare;

-stabilirea frecventelor de monitorizare;

-ierarhizarea laboratoarelor.

Strategia de modernizare si dezvooltare necesita adesea ajustari in timp, pe masura ce se impune re-evaluarea informatiilor. Dinamica informatiilor impune o regandire periodica a strategiei de colectare a informatiilor si a activitatilor de monitoring care decurg din acestea in scopul actualizarii abordarii. Aceasta dinamica nu trebuie sa neglijeze continuitatea in timp a seriilor de masuratori, necesare detectarii tendintei semnificative si realiste a starii apelor.

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 6 sub-sisteme, si anume:

1. rauri;

2. lacuri naturale si de acumulare;

3. ape tranzitorii;

4. ape costiere;

5. ape subterane;

6. ape uzate;

Tipurile programelor de monitorizare sunt in concordanta cu cerintele Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cerintele legislatiei care a transpus legislatia europeana din domeniul apei. Legea Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafata, si anume:

I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. Monitoringul de supraveghere se realizeaza pe o perioada de un an in cadrul unui ciclu de 6 ani corespunzator planului de gospodarire a apelor, pentru toate sectiunile de monitorizare precum si pentru toate elementele de calitate biologice, hidromorfologice si elementele fizico-chimice generale

II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a evaluarii impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu. Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice, sachimbari aparute datorita aplicarii programului de masuri.

III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru:

- identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor,

- certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit,

- stabilirea impactului poluarilor accidentale.

UNIVERSITATEA TEHNICA “GH. ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI