Eliminarea Risipei

Deseurile sunt acele materiale care nu sunt produse prime si fata de care producatorul nu mai are nici un interes in nici una dintre urmatoarele aspecte: productia, transformarea sau consumul lor. Din acest motiv, producatorul nu va mai investi in bunuri/produse de care de altfel vrea sa se debaraseze.

In conformitate cu teoria lui Muda, este stiut faptul ca suntem inconjurati de deseuri la orice pas. Faptul ca unele sunt mai putin daunatoare decat altele nu semnifica ca acestea nu exista. Existenta deseurilor este o consecinta a comandarii unei cantitati mai mari decat cea necesara, plasarea unei comenzi gresite care genereaza producerea anumitor bunuri ce nu vor fi utilizate in final, precum si o consecinta a uzurii morale anumitor bunuri/produse. O alta problema care sta la baza existentei deseurilor consta in viteza de rulare a marfii in cadrul unei afaceri. Stocurile care raman in depozitele producatorilor contribuie la cresterea cantitatii de deseuri.

Exista 7 forme de risipa:

1. Supra productia consta in realizarea prin procese tehnologice a unor produse sau bunuri in cantitati cu mult mai mari decat cele solicitate de consumatori.

2. Timpul de asteptare se refera la perioada de timp alocata gasirii produselor noi, de asemenea asteptarii sfaturilor, informatiilor sau asistentei tehnice de care consumatorul considera ca are nevoie in procesul de cumparare.

3. Transportul este un cumul al mai multor idei dintre care amintim: procesul continuu de munca, proasta organizare - ce duce la pierderi majore, procesul de mutare a produsului dintr-un spatiu in altul care se soldeaza de cele mai multe ori cu avarii ale produselor din partea celor care le manevreaza, transportarea marfurilor pe distante lungi reprezinta de asemenea un factor de risc demn de luat in considerare.

4. Supra procesarea face referire la realizarea unei cantitati mai mare decat cea necesara si solicitata de consumator, astfel procesele de productie vor fi mai indelungate iar consumul de resurse mai mare, pierderile fiind pe masura.

5. Inventarul poate fi definit prin stocurile sau cantitatile de produse/bunuri care nu sunt utilizate si care sunt pastrate in depozite intre procesele de productie. Cu cat cantitatile de bunuri neutilizate sunt mai mici cu atat profitul producatorului este mai mare si implicit cantitatea de deseuri este mai redusa.

6. Miscarea procesul acesta fizic reprezinta si el o cauza a cresterii cantitatii de deseuri. Mersul excesiv in incinta fabricii si nu numai duce la pierderea de unui timp pretios pentru fabricarea produselor, iar un al doilea factor care influenteaza intr-un mod negativ derularea activitatii in firma este cautarea continua de ustensile sau componente de catre lucratori.

7. Retusurile este o activitate costisitoare atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere al resurselor de materiale si timp utilizate. Tocmai de aceea se incearca eliminarea acestui proces prin realizarea de bunuri cat mai aproape de standardele cerute.

In acceptiunea altor specialisti la cele 7 principii enumerate mai sus mai pot fi adaugate un numar de 4 categorii cum ar fi:

* nefolosirea potentialului uman la nivel maxim, lucru ce duce de altfel la o pierdere substantiala de timp si mai ales de resurse;

* sistemele nepotrivite conduc si ele la formarea risipei deoarece nu sunt adaptate de cele mai multe ori cerintelor pietei;

* energia si apa sunt elemente esentiale in procesele de productie, dar deasemenea sunt resurse limitate si care necesita o intrebuintare logica evitand astfel cresterea cantitatii de deseuri in cadrul unei companii.

* poluarea, un subiect foarte intens discutat in cadrul diferitelor conferinte este un element prezent in majoritatea activitatilor de fabricare a produselor, acesta influentand calitatea produselor finale. Gradul de poluare este unul in continua crestere datorat cantitatii de deseuri emise de fabricile active la aceasta ora pe piata.

Pe baza celor 7 principii ale risipei, conform Ohno, se pot detecta cu mai multa usurinta cauzele pierderilor suferite de o fabrica in cadrul procesului de fabricare a produselor. Astfel putem spune ca aceste 7 principii stau la baza conceptului de "eliminare a risipei" ele ajutand la detectarea si reducerea ineficentei in ceea ce priveste costurile operative.

Un exemplu de reusita in acest proces, intens, de eliminare a risipei, este reprezentat de firma Toyota, care ghidandu-se dupa o politica proprie, foarte bine gandita am putea adauga, a inregistrat un real succes in stabilirea eficientei proceselor tehnice si nu numai. Un principiu foarte important in activitatea celor de la Toyota consta in ascultarea, si de ce nu, aplicarea ideilor inovative ale angajatilor proprii, asigurandu-se astfel implicarea ratiunii umane.

Ca orice alta actiune din cadrul unei organizatii, eliminarea risipei trebuie de asemenea recunoscuta, apreciata dar mai ales recompensata. De ce? Ei bine pentru ca in acest fel, angajatii vor fi stimulati in aceasta ,, vanatoare" a risipei, iar astfel rezultatele, benefice, vor fi unele in continua crestere, aducand implicit un beneficiu de imagine dar si financiar firmei.

Dar pana la acest pas de recunoastere si recompensare a eliminarii risipei sunt numerosi pasi ce trebuie respectati, ii vom analiza in cele ce urmeaza:

- Dezvoltarea de planuri de actiune realistice si tangibile - in cadrul unei firme lucrurile trebuie sa fie cat mai realiste si pentru ca acest lucru sa fie posibil este necesara constientizarea existentei risipei. Tocmai de aceea lucrurile trebuiesc simplificate, pentru a fi mai usor de urmarit si realizat, in acest fel rezultatele pot fi vizualizate mai facil.

- Stabilirea de termene limite si delegarea de responsabilitati personalului - astfel lucrurile sunt mai simplu de urmarit , iar oamenii sunt cu mult mai responsabili cand au prezent in subcostient aceste presiuni a responsabilitatii fata de un proces/rezultat. Asadar implicarea din partea angajatilor va fi una mai ridicata, de altfel pe masura constientizarii responsabilitatii dar si a dorintei de a face lucrurile bine.

- Organizarea de intalniri saptamanale pentru inregistrarea progresului - astfel de intalniri au un rol foarte important in urmarirea activitatii, ajutand in acelasi timp si la observarea punctelor slabe la care trebuie sa se mai lucreze.

- Cresterea numarului de intalniri cu responsabilii din cadrul organizatiei - in acest mod fiecare sef de echipa va putea prezenta rezultatele obtinute in cadrul muncii echipei pe care o coordoneaza. Fiecare echipa va dori sa-si depaseasca ,,rivalii", iar eforturile depuse vor fi tot mai mari, prin urmare toti angajatii se vor autostimula in cadrul acestei competitii interne.